♦ Atât mediul de business, cât şi sectorul public trec în prezent şi totodată urmează să treacă în perioada următoare printr-o serie de transformări menite să le adapteze modelul de funcţionare unei noi lumi, guvernate de factori precum digitalizare sau ESG ♦ PNRR reprezintă cea mai importantă oportunitate în acest sens, atât pentru companiile care vor putea primi 2,28 mld. euro pentru investiţii şi dezvoltare, cât şi pentru sectorul public care are nevoie să se digitalizeze şi debirocratizeze. ♦ Pentru a putea vedea ce presupune procesul viitor de transformare din companii şi din sectorul public, ZF a discutat cu doi parteneri din cadrul companiei de audit şi consultanţă PwC – Dinu Bumbăcea (country managing partner) şi Mihai Aniţa -, cu Cristian Ghinea, fost ministru al investiţiilor, dar şi cu executivi de top din diferite domenii, respectiv, Ӧmer Tetik, CEO Banca Transilvania, Fady Chreih, CEO Regina Maria şi Lacrămioara Diaconu-Pintea, membru directorat CE Oltenia.
Procesul de transformare din companii şi din sectorul public nu este ceva nou, el este de fapt, o acţiune continuă şi ţine cont de ceea ce se întâmplă în economia mondială şi în lume în general. În prezent însă, în contextul pandemiei de COVID-19 şi al schimbărilor care au venit la pachet împreună cu ea - în primul rând digitalizarea, iar apoi o serie de altele precum noul model de muncă sau ESG -, transformarea a accelerat şi este condusă de factori diferiţi faţă de până acum.
„Transformarea afacerilor este influenţată de mulţi alţi factori, precum mai recenta incertitudine sanitară, dar şi situaţia geopolitică, suprareglementarea, deficitul de forţă de muncă, concurenţa globală. La acestea se adaugă obiectivele din strategiile proprii de dezvoltare ale organizaţiilor, care implică inovaţie, diferenţiere în piaţă, profitabilitate mai mare, atragerea şi reţinerea talentelor sau proiecte de responsabilitate socială”, spune Mihai Aniţa, partener şi lider audit în cadrul companiei de audit şi consultanţă PwC România.
Dar ce presupune o transformare de succes? Sunt patru elemente care stau la baza acesteia: strategia care antrenează rezilienţa, abilităţile adecvate ale capitalului uman, modul în care sunt valorificate tehnologiile şi gestionarea costurilor.
„Scopul este trecerea de la modelul tradiţional de afaceri la cel adaptat lumii digitale, în care ritmul inovării este extrem de rapid”, adaugă Mihai Aniţa.
Executivul Fady Chreih, CEO al operatorului de sănătate privată Regina Maria, afirmă că ne adaptăm unei lumi tot mai volatile, asistăm la o regândire şi o reaşezare a societăţii, cu un efect implicit asupra mediului de business.
„Vedem o raportare tot mai mare la valori, ceea ce este foarte bine, pentru că avem şansa să dezvoltăm companii pe baze mult mai solide şi mai încărcate de sens. Angajaţii caută un job care să răspundă şi acestei nevoi de sens, unde munca lor să aibă un impact concret în societate. Iar asta obligă şi companiile să fie mai responsabile şi să se implice cu adevărat în comunităţile din care fac parte.”
Construirea unor noi modele de afaceri şi adaptarea modelului de operare implică schimbări semnificative în structura de investiţii şi de cheltuieli, inclusiv reduceri de personal în unele industrii.
„Este evident că executivii mizează foarte mult pe digitalizarea proceselor şi consideră că investiţiile în tehnologie şi forţa de muncă au devenit prioritare. Investiţiile în transformare vizează trei direcţii principale la nivel global: tehnologiile, capitalul uman şi mediul - politicile de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) - fiind deja parte a agendei autorităţilor de reglementare, instituţiilor financiare şi guvernelor. Aşadar, crearea valorii în afaceri se realizează prin mijloace noi, cu un capital uman cu abilităţi diferite şi nu mai priveşte doar rezultatele financiare, ci impactul mai larg pentru societate”, completează Dinu Bumbăcea, country managing partner, PwC România.
Sustenabilitatea creşte în complexitate şi are tot mai multe rigori, afirmă ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania, cea mai mare bancă locală după active. El face referire aici la reglementare, la rating-uri, standarde şi metodologii tot mai specifice.
„Acestea ne fac să punem sub lupă, dar şi să creştem permanent competenţele interne. Ne dorim să fim unul dintre pilonii care facilitează trecerea României spre economia verde, spre o economie mai sustenabilă.“
În banking, adaugă el, transformarea este dată cel mai mult de tehnologii, de cerinţele ESG, de reglementări şi – ca în orice domeniu – de oameni.
„Aş adăuga şi tot ce ţine de neprevăzut, situaţiile de risc şi crizele, cum este acum pandemia, având în vedere interdependenţa dintre bănci, economie şi societate.”
Fiecare domeniu este influenţat de o serie de alţi factori, deşi alţii precum digitalizarea sau ESG sunt universali. Pe piaţa de energie, spre exemplu, tranziţia către o lume cât mai verde reprezintă o prioritate. În prezent, Parlamentul European dezbate pachetul de propuneri legislative adoptat de Comisia Europeană în iulie 2020 care pregăteşte politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor şi al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puţin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990, explică Lacrămioara Diaconu-Pintea, membru directorat, Complexul Energetic Oltenia.
„Producţia şi utilizarea energiei generează peste 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Prin urmare decarbonizarea sistemului energetic al UE este esenţială pentru atingerea obiectivelor climatice pentru 2030. În acest context, piaţa de energie din România va urma acest trend şi va trebui să se adapteze noilor reglementări.” Într-o lume a afacerilor, şi nu numai, aflată în plină transformare, având în centru digitalizarea, sectorul public trebuie la rândul său să se ajusteze. Indexul economiei şi societăţii digitale (DESI), realizat de Comisia Europeană, plasează serviciile publice digitale din România la cel mai scăzut nivel în UE, explică Dinu Bumbăcea. Ca parte a agendei UE de digitalizare a economiei, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România are alocate 6 miliarde de euro (21% din totalul fondurilor din PNRR) pentru reforme şi investiţii în digitalizare. „Debirocratizare şi digitalizare: acestea sunt direcţiile cheie prinse în PNRR pentru transformarea sectorului public, pentru relaţia dintre sectorul public şi companii şi, implicit, pentru dezvoltarea sănătoasă a companiilor. La finalul acestor cinci ani de implementare a PNRR, ar trebui să avem toate ministerele şi agenţiile legate într-o singură reţea - cloudul guvernamental, despre care vorbim de atâţia ani, şi o singură bază de date interoperabilă, cu cel puţin
30 de instituţii publice conectate şi care o utilizează pe deplin”, conchide Cristian Ghinea, fost ministru al fondurilor europene.
Lacrămioara Diaconu-Pintea, membru directorat Complexul Energetic Oltenia
► Cadrul de reglementare la nivel UE şi sprijinul populaţiei europene pentru problematica schimbărilor climatice considerăm că reprezintă factorii cu cel mai mare impact în transformarea societăţii şi economiei.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Cristian Ghinea, fost ministru al fondurilor europene
► Avem, la finalul anului 2021, după 14 ani de când suntem în Uniunea Europeană, lipsuri cronice în dezvoltarea sectorului public şi a celui privat şi totodată şansa istorică, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru ambele, de a face salturi uriaşe înainte.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România
► Pandemia a dat un impuls suplimentar, devenind o oportunitate - deşi nu pentru toţi şi nu în egală măsură - de a reseta modul de funcţionare a afacerilor.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Fady Chreih, CEO Regina Maria
► Domeniul medical este, poate, ultimul sector de activitate care va fi profund perturbat de digitalizare. Sigur că digitalizarea este o evoluţie necesară, iar în România sistemul privat este cel care adoptă cel mai repede noile tehnologii. Digitalizarea este şi unul dintre pilonii noştri strategici şi o modalitate prin care oferim pacienţilor control deplin cu privire la modul în care pot avea grijă de sănătatea lor.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Mihai Aniţa, partener şi lider audit PwC România
► De obicei, când ne gândim la transformarea prin care trec companiile, prima dată ne gândim la tehnologii şi digitalizare. Este adevărat că ele stau în centrul schimbărilor pentru economie şi societate şi că vedem de la an la an schimbări atât de mari încât nu ar fi fost de imaginat în urmă cu două sau trei decenii.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Ӧmer Tetik, CEO Banca Transilvania
► Banca Transilvania a pus IMM-urile şi antreprenorii în centrul strategiei sale încă de la început. Practic, de la început am susţinut un ecosistem local care reprezintă dintotdeauna pionul principal al economiei.
