Capacitatea proiectelor eoliene funcţionale în România s-ar putea dubla până la sfârşitul anului 2014, în contextul în care acum sunt 1.390 MW montaţi în parcuri de "mori de vânt" în urma unor investiţii de circa două miliarde de euro. Deşi acest lucru reprezintă un salt semnificativ faţă de cei numai 14 MW care erau funcţionali în 2009, specialiştii din piaţă spun că prezentul aparţine în realitate proiectelor solare, zonă din care se aşteaptă o dezvoltare accelerată pe termen scurt.
"Între 2.800 şi 3.200 MW ar putea fi instalaţi până la sfârşitul lui 2014, dacă nu vor avea loc alte răsturnări spectaculoase de situaţie, fie datorită crizei datoriei suverane din zona euro, fie datorită modificării cadrului legislativ din România", sunt concluziile unui studiu pe tema energiei verzi realizat de casa de avocatură Schoenherr şi Asociaţii în colaborare cu firma de consultanţă, contabilitate şi audit TPA Horwath România.
Potrivit aceluiaşi studiu, prima turbină eoliană a fost montată în România în anul 2004.
"A fost o turbină de mâna a doua şi a produs sub un megawatt. În 2007 şi 2008 sute de anemometre (instrument cu care de regulă se măsoară viteza vântului - n.red.) au fost instalate în România pentru a colecta date privind modelele de vânt", se mai arată în studiul realizat de cele două societăţi. La finalul lui 2009, în România funcţionau abia 14 MW, pentru ca în prezent, potrivit celor mai recente date furnizate de Transelectrica, să se ajungă la o capacitate de 1.390 MW funcţionali, echivalentul a două reactoare nucleare de la Cernavodă.
Principalul factor care a contribuit la această dezvoltare rapidă a fost schema de sprijin pusă la dispoziţie de statul român, bazată pe certificate verzi şi pe cote obligatorii de energie regenerabilă pe care furnizorii de electricitate trebuie să le îndeplinească anual.
"În următorii ani, factorii pozitivi care vor influenţa capacităţile nou-instalate sunt atractivitatea mecanismului de suport, cursa contra cronometru de a avea proiectele regenerabile conectate până la sfârşitul anului 2013 (solar) sau 2014 (restul tehnologiilor) pentru a beneficia de actualul nivel al schemei de susţinere, conectarea cât mai rapidă pentru proiectele eoliene cu scopul de a beneficia pentru o perioadă mai lungă de cele două certificate verzi, care sunt acordate până la sfârşitul lui 2017", mai spun reprezentanţii Schoenherr şi Horwath. Practic, doar proiectele solare finalizate până în 2013 şi numai proiectele eoliene, pe biomasă sau hidro finalizate până în 2014 vor beneficia de actuala schemă de sprijin, după aceste termene existând posibilitatea reducerii ajutoarelor puse la dispoziţie de statul român. Mai mult, doar proiectele finalizate până în 2016 se pot înscrie în schema de sprijin, chiar şi modificată, instalaţiile puse în funcţiune după acest termen urmând a nu mai beneficia de certificate verzi pentru producţia de energie electrică.
Adevărata vedetă verde
Deşi sectorul eolian este cotat cu şanse de creştere substanţiale pe termen scurt, adevărata vedetă sunt însă proiectele solare.
"S-a mutat atenţia de la eolian la solar", spune Monica Cojocaru, avocat în cadrul Schoenherr şi Asociaţii.
La rândul lor, reprezentanţii Horwath susţin acelaşi lucru.
"Energia solară va fi domeniul în care se vor face cele mai multe investiţii. Este o evoluţie impresionantă", a precizat Cristina Petrescu, partener în cadrul Horwath România. Acest entuziasm în ceea ce priveşte energia solară este justificat prin schema de sprijin acordată de statul român. Astfel, pentru fiecare megawatt-oră produs, un investitor este recompesant prin şase certificate verzi, a căror valoare este cuprinsă între 27 şi 55 de euro, potrivit legii. Pentru energia eoliană, de exemplu, se acordă numai două certificate pe megawatt-oră.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
