Companii
Opinie Timeea Ciudin, Gabriel Voinescu, parteneri Voinescu Lawyers: Creditorii trebuie să negocieze rapid garanţii asupra creanţelor deţinute împotriva debitorilor la care există riscul intrării în insolvenţă
Valul de insolvenţe care se anunţă de pe acum, generat de lipsa acută de lichidităţi, este foarte probabil să depăşească atât ca număr, cât şi ca pondere în industrie / economie, indicatorii relevanţi din criza economică din 2008. Iar una din problemele pe care le va genera acest val de insolvenţe, dincolo de venituri în scădere la buget sau locuri de muncă desfiinţate, va veni din impactul asupra partenerilor comerciali ai societăţilor aflate în insolvenţă, ce ar putea provoca efecte în lanţ. Care sunt pârghiile companiilor pentru a se pune la adăpost ?
Practic, partenerii comerciali ai companiilor în insolvenţă se vor găsi în imposibilitatea de a-şi recupera pe cale tradiţională, prin executare silită, creanţele pe care le deţin împotriva companiei aflate în insolvenţă. Unica modalitate de îndestulare a creanţei va fi cea concursuală, în cadrul procedurii colective a insolvenţei, în care se întâlnesc creditori din mai multe categorii de creanţe, care îşi pot valorifica creanţele doar în ordinea de preferinţă prevăzută de lege.
În majoritatea covârşitoare a cazurilor, creanţele cu care creditorii societăţii în insolvenţă se înscriu la masa credală sunt creanţe chirografare, aşadar neafectate de garanţii, iar şansele de recuperare ale unei astfel de creanţe sunt minime, aproape nule. Aceste şanse cresc însă exponenţial dacă se realizează securizarea unei creanţe prin constituirea unei garanţii.
Tocmai de aceea, este important ca, în această perioadă şi cât mai rapid, creditorii să negocieze constituirea de garanţii asupra creanţelor deţinute împotriva debitorilor în legătură cu care există riscul intrării în insolvenţă.
CONSTITUIREA DE GARANŢII. Reprezintă o pârghie suplimentară, şi de multe ori eficace, în demersul de recuperare efectivă a unei creanţe în contextul unei insolvenţe preconizate. Astfel de garanţii care se pot constitui sunt: ipoteci imobiliare / imobiliare, fidejusiuni personale / societare, scrisori de confort / garanţie ori gajuri. Subliniam faptul că e important ca societăţile să acţioneze rapid în vederea constituirii acestor garanţii. Raţiunea pentru urgentarea acestui demers are tot o sorginte legislativă: legislaţia specială în materie de insolvenţă prevede posibilitatea anulării actelor prin care s-au constituit garanţii de către o societate care intră în insolvenţă, dacă respectivele acte au fost încheiate în cele 6 luni anterioare datei deschiderii procedurii de insolvenţă. Sunt exceptate de la această sancţiune actele încheiate, cu bună-credinţă, în executarea unui acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, sub rezerva ca acordul să fi fost de natură a conduce, în mod rezonabil, la redresarea financiară a debitorului şi să nu aibă ca scop prejudicierea şi/sau discriminarea unor creditori.
Din acest motiv, cu cât se încheie mai rapid un astfel de act de constituire a unei garanţii, cu atât scad şansele ca respectivul act să fie anulat ca urmare a intrării debitorului în insolvenţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
ZF/PwC La cafea cu Mihai Bordeanu, Dacia: Cariera mea este un paradox, dar în primul rând am avut multă şansă. Acum sunt copilul şi beneficiarul planului de reorganizare al grupului Renault
-
Dezastru: în ultimii cinci am dat 30 mld. lei pe 180 de kilometri de autostradă, în timp ce în cei cinci ani anteriori am făcut tot 180 de kilometri, dar cu 12 mld. lei
-
Bursă. Mai vinde statul din Hidroelectrica? Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica: Ar fi un pas firesc pentru bursă
-
Familia austriacă Julius Meinl intră pe piaţa hotelieră românească prin achiziţia hotelului Ambasador din Bucureşti
-
Octavian Radu a ieşit din Vinexpert, cedând afacerea de distribuţie de vinuri proprietarului Crush Distribution din Cluj
-
Conferinţa ZF Logistică, transporturi & automotive 2024. Avem nevoie de Schengen pentru a accelera creşterea economică. Din 2012 România a pierdut aproape 20 mld. euro din cauza menţinerii în afara spaţiului
-
ZF Investiţi în România! Programul Tranziţie Justă pentru IMM-uri: proiectele depuse până la începutul lunii aprilie acopereau 85% din buget în Dolj, 75% în Prahova, 36% în Galaţi, 35% în Mureş, 25% în Hunedoara şi 19% în Valea Jiului
-
Deficitul agroalimentar a crescut de trei ori în ultimul deceniu şi a ajuns la 6,3 miliarde de euro în 2023. ZF a analizat importurile şi exporturile în 15 categorii de produse agroalimentare, iar primele trei sectoare ca nivel al deficitului sunt carnea, fructele şi categoria de lactate, ouă şi miere
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Răzvan Paşol, CEO al Patria AM: În lipsa unor ştiri negative, avem estimări bune pentru piaţa de capital anul acesta. Scăderea inflaţiei şi a dobânzilor va urma însă o tendinţă mai puţin liniştită
-
Afaceri de la Zero. Ruxandra Mercea, Florina Popîrţac şi Raluca Manole, trei antreprenoare din Cluj-Napoca, au dezvoltat Spark Generation, o platformă de educaţie online care a strâns 9.000 de elevi din 25 de ţări
-
ZF Agropower. George Bădescu, director executiv, AMRCR: Există premise şi tendinţe de creştere a producţiei interne de alimente. Stabilirea unor priorităţi de producţie într-un mediu foarte concurenţial ar ajuta sectorul
-
ZF/Libra Internet Bank Profesii liberale. Farmacia are nevoie de vizibilitate pentru a creşte. Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România: Dacă ai un vad bun, lângă cabinete medicale, lângă o piaţă, farmacia va funcţiona
-
Schimbări în piaţa fast-food: Ce se întâmplă cu restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell din România
-
Prognozele actualizate pentru economia României în 2024: Instituţiile internaţionale văd creşteri mai mari de 3%, analiştii locali sunt mai pesimişti
-
ANALIZĂ ZF. Rezidenţialul a scăzut cu 41% în primele două luni. „Sunt mai multe cauze: blocajul autorizaţiilor, prudenţa dezvoltatorilor, costurile ridicate, finanţarea, creşterea TVA“