Companii

Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Trial and error cu privire la creşterea salariului minim pe economie, în loc de analize savante

Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Trial and error...

Autor: Dragos Damian

23.10.2018, 11:39 234

Desigur ca este necesara o crestere a remuneratiei minime si o punere in acord macar cu situatia din CEE, dar nu oricum, nu in lipsa unor indicatori de performanta sau a evidentei reusitei corelarii cresterii salariului minim cu productivitatea muncii. 

Datele prezentate mai jos din Eurostat (am avut acces la cifre pana in 2013) arata de fapt, cum sta Romania la productivitatea muncii fata de celelalte tari europene si fata de mediile europene. Daca etapele de crestere a salariului minim din 2016 si pana in prezent demonstreaza ca productivitatea a crescut atunci merita incercata noua indexare a salariului minim anuntata pentru 1 noiembrie. Daca nu, ar fi mai bine sa ne gandim la remuneratia orara minima sau la seturi de criterii de perfomanta in baza carora sa se plateasca bonusuri.

Si in antiteza la teoria de mai sus, in Romania, tara paradoxurilor economice, ironia face ca din cauza deficitului de forta de munca de executie (muncitori calificati / necalificati) angajatorii sa ofere oricum remuneratii mai mari decat salariul minim de 2080 propus de la 1 noiembrie. Altfel spus “vii nu vii la servici, esti nu esti productiv, te angajez pe loc si iti dau salariul asta doar ca sa stiu ca te am”.

Asa ca, din nou, trial and error, si nu analize savante. Si sa nu scapam din vedere ca 2080 este brut cu contributiile transferate la angajat. Si ca schimbarea operata va aduce 500 milioane in plus la buget.

---------------------------------------------------------------------------------------

Era mai bine bonus de performanta in loc de crestere de salariu minim. Performanta, baza unei salarizari echitabile.

Nu incape nici o indoiala ca cresterea salariului minim de la 1 mai cu aproape 20% nu are nici o baza economica, iar conceptul ca munca este prost platita in Romania fata de UE este, la fel, o argumentatie anti-economica, impotriva careia trebuiau sa se ridice toti expertii.

Deschidem manualul de economie pentru incepatori. Luam datele din arhicunoscutul tabel Eurostat si verificam corelatia dintre salariul minim din Romania de 1.050 Ron si productivitatea muncii, care este de 6 ori mai mica decat in UE. Daca mergem pe o corelatie simpla, matematica, media salariului minim in UE nu este de sase ori mai mare decat 1.050 Ron, iar in tarile puternic industrializate nici vorba sa fie de 9 – 10 ori mai mare decat 1.050 Ron. Deci, cu atat mai putin in cazul a 1.250 Ron. Si, din nou pentru amatorii de statistici, tot Eurostat-ul arata ca si in tari bine industrializate ponderea lucratorilor salarizati cu pana la 105% din salariul minim este mai mare decat in Romania, indiferent de domeniul public sau privat de munca. Nu in ultimul rand, daca ne uitam la paritatea puterii de cumparare (ajustate), acelasi Eurostat arata ca Romania nu sta mai rau decat alte circa 15-20 de tari din UE si non-UE din regiune.

Nu exista nici o sansa ca in urmatorii 5 ani productivitatea muncii sa se dubleze in Romania, (ajungandu-se de exemplu la nivelul Tarilor Baltice – unde salariul minim nu este echivalentul a 2.400 Ron, ci mult mai mic), daca ne luam dupa evolutia medie ponderata statistica din UE in perioada 2008-2013 – decat eventual daca se muta aici toti colosii industriali din industria auto si IT, ca tot sunt 2 domenii de performanta in Romania. Dar nu ne ducem in utopic, ramanem la scenarii realiste.

Este o realitate dureroasa faptul ca in Romania nu poti trai din 1.250 Ron intr-o luna, cu atat mai putin cu 1.050 Ron (desi, asa cum s-a aratat mai sus, suntem in aceeasi situatie cu alte 15-20 de tari). Si asta chiar daca datele economiei releva ca a crescut consumul dupa scaderea TVA-ului la alimente (principalul motor al cresterii economice din 2015) iar facilitatile fiscale din 2016 vor corela puterea de cumparare a salariilor cu pretul de consum, in conditiile unei deflatii probabile de 2-2,5% pentru 2016. Dar este la fel de adevarat ca marea majoritate a celor care sunt remunerati cu salariul minim vin din companii din zona industriala care inregistreaza pierderi sau profituri marginale, in general slab administrate si lipsite de competitivitate. Asa ca, oricat de urat suna spus, si fara sa fie din vina lor, sunt platiti sa stea, neavand nici un criteriu sau standard de performanta. Sau, in cazurile in care lucreaza in privat, beneficiarii salariului minim primesc suplimentar sume de bani nefiscalizate sabotand insasi conceptul salariului minim.

Ii las la acest punct pe alti specalisti sa continue dezbaterea privind corelarea drepturilor salariale cu productivitatea muncii - amintind doar ca este un termen propriu industrializarii, iar contributia la PIB a industriei scade - cum poti calcula productivitate (atentie, nu normare sau tinte) la un vanzator in hipermarket sau lucrator in call center sau BPO, marii angajatori ai tarii? Remarc doar in concluzie ca din punct de vedere pur economic Guvernul NU avea argumente pentru a creste salariul minim (asa cum dealtfel nici nu si-a dorit) - cel putin nu in acest an. Dar observand calendarul electoral al lui 2016 putem intelege dedesupturile maririi, asa cum poate vom intelege de ce din 2017 vor aparea dezechilibre bugetare datorate anului electoral, pe care le vor plati inclusiv cei care s-au bucurat de pomana.

Desigur, ar fi existat si varianta din titlu. In cazul in care angajatorii isi ating indicatorii de performanta (trimestrial, semestrial, anual – cum se crede de cuviinta), beneficiarii salariului minim sa primeasca echivalentul cresterii sub forma de bonus (600 Ron, 1200 Ron, 2.400 Ron, in exemplul de adineaori). Fara performanta reala si indicatori ai acesteia, nu putem discuta de salarizare echitabila in Romania, fie ca vorbim de public sau privat.

 

Evolutia productivitatii ( euro / ora lucrata)

                 

Anul

 

2008

2009

2010

2011

2012

2013

CAGR 2013/2008

UE 28

 

        31,20

30,7

31,4

31,8

31,9

32,1

0,6%

UE 18

 

35,9

35,5

36,3

36,7

37

37,3

0,8%

               
 

Belgia

 

46

45,3

45,9

45,8

45,7

45,9

0,0%

Bulgaria

 

4,3

4,3

4,5

4,7

4,8

4,9

2,6%

Cehia

 

13

12,8

13

13,3

13,2

13,1

0,2%

Danemarca

 

51,1

49,8

52,4

52,5

52,6

53,4

0,9%

Germania

 

42

40,9

41,7

42,4

42,6

42,8

0,4%

Estonia

 

10

10,3

10,8

10,8

11,2

11,2

2,3%

Irlanda

 

45

46,5

48,2

50,1

50,4

48,8

1,6%

Grecia

 

22,2

21,1

20,4

19,9

20,2

20,2

-1,9%

Spania

 

28,7

29,4

30

30,4

31,5

32,1

2,3%

Franta

 

44,4

44,2

44,7

45,3

45,4

45,6

0,5%

Croatia

 

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

 

Italia

 

32,4

31,7

32,5

32,5

32,2

32,2

-0,1%

Cipru

 

21,2

21

21,3

21,2

21,5

21,6

0,4%

Letonia

 

7,3

7,2

7,6

7,9

8,2

8,4

2,8%

Lituania

 

8,8

8,3

9,4

10,1

10,3

10,6

3,8%

Luxemburg

 

60,8

59,4

60

59,5

58,2

n.a.

-1,1%

Ungaria

 

11,3

10,9

11

11

11,3

11,5

0,4%

Malta

 

15,4

14,6

15,2

14,2

14,5

n.a.

-1,5%

Olanda

 

46,2

45,1

46

46,1

45,6

45,8

-0,2%

Austria

 

38,3

38,2

38,9

39,1

39,5

39,9

0,8%

Polonia

 

9

9,1

9,8

10,2

10,4

n.a.

3,7%

Portugalia

 

16,1

16,1

16,7

16,9

17

17,1

1,2%

Romania

 

5,6

5,4

5,3

5,4

5,4

5,6

0,0%

Slovenia

 

20,1

20,1

20,6

21,4

21,3

21,4

1,3%

Slovacia

 

12,1

11,8

12,3

12,6

12,8

13,2

1,8%

Finlanda

 

40,3

38,2

39,4

40

39,5

39,7

-0,3%

Suedia

 

43,3

42,3

44

44,4

44,9

45,5

1,0%

Maria Britanie

 

40,3

39,3

39,8

40

39,3

39,2

-0,6%

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO