Companii

Opinie Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte: Cât valorează libertatea?

Opinie Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte: Cât...
16.10.2018, 14:26 319

În ultima perioadă se lucrează la modificarea legislaţiei privind infracţiunea de evaziune fiscală, dar şi pentru a implementa o amnistie fiscală, după cum a anunţat ministrul de finanţe, fără să dea detalii despre cum şi cui i se va aplica. Noutatea este că evazioniştii pot scăpa de închisoare indiferent de valoarea taxelor sustrase bugetului public. Măsura este justificată, conform expunerii de motive a propunerii legislative a deputaţilor, pentru că închisorile sunt supraaglomerate, statul cheltuieşte foarte mult cu deţinuţii şi, în aceste condiţii, ar fi mult mai eficient ca cei care au încălcat legile fiscale doar să achite prejudiciul, majorat cu 20% din „baza de calcul”.

Ce ar însemna aplicarea unei astfel de prevederi? De exemplu, o persoană care a făcut evaziune fiscală în calitate de administrator, nedeclarând veniturile unei societăţi, a prejudiciat statul român cu 16% din aceste venituri. Potrivit legii actuale, această persoană ar fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Dacă legea ar fi modificată, cel care a prejudiciat statul prin ascunderea bazei impozabile nu mai riscă pedeapsa cu închisoarea, ci trebuie să plătească impozitele datorate la nivelul a 120% din venitul nedeclarat? Cu alte cuvinte, e ca şi când ar plăti impozit pe profit de 19% la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de aproximativ 10% pe an. Chiar şi aşa, cota de impozit este destul de mică, o cotă de impozit de 19% se situează chiar sub media europeană generală de 21%, şi mult sub media ţărilor dezvoltate (30%), iar penalitatea de 10% pe an este puţin mai mult decât dobânda la un credit bancar.

Un alt exemplu, o persoană care a înregistrat venituri din dobânzi sau investiţii pe pieţele de capital prin conturi din străinătate şi nu le-a declarat prejudiciază statul român cu 10% din aceste venituri la care se adaugă, eventual, contribuţia minimă de asigurări sociale de sănătate. La fel, această persoană ar fi pasibilă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Cu noile prevederi, însă, persoana nu ar mai face închisoare şi ar plăti 12% din suma datorată. Comparativ, cota de impozit pe venit în ţările Uniunii Europene este în medie de 39%. Cu alte cuvinte, chiar şi în aceste condiţii de impozit majorat, cota de impozit este una din cele mai reduse din Uniune, mai puţin de o treime.

De ce toate aceste iniţiative? Un posibil răspuns poate să vină din zona cadrului legislativ global şi european. Pe agenda europeană, lupta împotriva evaziunii fiscale şi a practicilor fiscale agresive ia amploare. Un cumul de iniţiative vizează limitarea semnificativă a posibilităţilor de eludare a legislaţiei. Printre aceste iniţiative se află: schimbul automat de informaţii între autorităţile fiscale, întocmirea unui registru al beneficiarilor efectivi, existenţa unei liste negre de jurisdicţii necooperante din punct de vedere fiscal. Prin urmare se strânge laţul în jurul practicilor de evaziune fiscală.

Aşadar, în timp ce lumea este preocupată de reducerea evaziunii fiscale, într-o ţară în care deficitul de colectare a impozitelor şi taxelor la bugetul de stat este cronic, (România se află pe ultimul loc în UE din punct de vedere al ponderii veniturilor fiscale în PIB şi pe primul loc la deficitul de încasare a TVA), iar economia gri este estimată la 30% din PIB, conform Comisiei Europene, se discută despre prevederi care promovează hazardul moral şi neconformarea generalizată. Din nou, contribuabilii cu un comportament corect sunt siliţi să constate că hoţul neprins este negustor cinstit.

 

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO