Companii

Kurt Weber, Horvath & Partners: Logica altor state este de a crea ecosisteme industriale complete, de la producţie la utilizatorul de hidrogen. În mod normal, ar fi trebuit să avem şi noi o strategie

Ungaria pregăteşte două huburi pentru dezvoltarea soluţiilor pe hidrogen până în 2030, urmărind astfel şi atragerea unor noi investiţii în domeniul auto. România spune prin PNRR-ul său (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), încă neaprobat, că la finalul anului viitor abia ar putea fi gata o strategie a hidrogenului, sursă vedetă a tranziţiei energetice europene.

„Pe zona de transporturi, creş­terea va fi la fel de acce­lerată ca în zona de mobi­litate electrică. Mai mult, jucătorii din industria auto cred că soluţiile pe hidrogen le vor devansa pe cele bazate pe electricitate. De exemplu, strategia Ungariei pentru hidrogen este concentrată mai ales pe atragerea investiţiilor în zona auto. Hidrogenul este o soluţie de a dezvolta noi industrii, mai ales cea auto, dar trebuie să ne uităm cu 10-15 ani în faţă“, spune Kurt Weber, director general în cadrul companiei de consultanţă Horvath & Partners.

Spre exemplu, în strategia pe hidrogen a Ungariei este prevăzută stabilirea a două huburi până în 2030, integrate de la producţie la consum. Primul este con­centrat în jurul industriei de rafinare şi chimică, în zona de nord-vest, acolo unde sunt rafinăria MOL din Százhalombatta şi un combinat chimic, Nitrogénmuvek, la Pétfürdo. „În completarea utilizatorilor de hidrogen deja existenţi, sunt şi alţi viitori potenţiali consumatori din industria oţelului sau cimentului. Centrala nucleară de la Paks (care asigură 50% din consumul de energie al Ungariei) ar putea livra energie lipsită de emisii de CO2 pentru stabilirea acestui lanţ valoric al hidro­genului“, se arată în strategia pe hidrogen a Ungariei. Mai departe, cel de-al doilea hub ar trebui să fie realizat în zona de nord-est, delimitată de oraşele Miskolc, Tiszaújváros, Kazincbarci. „Aici există o cerere ridicată pentru hidrogen într-o zonă concentrată. Trebuie să investigăm oportunitatea includerii centralei de la Matra în acest hub“, se mai arată în strategia Ungariei.

Reconversia centralei pe cărbuni de la Matra, care asigură circa 17% din producţia de energie a Ungariei, este un exemplu de tranziţie de la o sursă puternic poluantă spre zona de energie verde prin includerea unor investiţii solare şi a biomasei.

Ajutoare de stat pentru lanţuri industriale

Spania, Germania şi Franţa sunt alte state care deja atrag bani în proiecte pe hidrogen.

„Germania, de exemplu, acordă ajutoare de stat pentru proiectele pe hidrogen, dar doar dacă acestea contribuie la reducerea emisiilor de CO2 şi au un efect de antrenare a investiţiilor pe orizontală. Logica de stat este de a sprijini investiţiile care îţi creează ecosisteme industriale complete, de la producţie la utilizator.“

În România, în ciuda atuurilor locale, nu există la acest moment vreun document privind dezvoltarea hidrogenului, o strategie urmând să apară abia anul viitor, potrivit PNRR-ului încă neaprobat.

„În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se vorbeşte despre trei mari întrebuinţări ale hidrogenului: transportul feroviar, amestecul hidrogenului cu gazul în reţelele de distribuţie, precum şi transport public urban. Dacă le luăm pe rând, transportul feroviar probabil poate deveni în termen relativ scurt al hidrogenului. Tot în PNRR se prevăd proiecte pilot pentru transportul feroviar cu hidrogen, primul fiind calea ferată Bucureşti-Otopeni. Momentan, în afară de procesele din industria chimică, această întrebuinţare este cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor“, spune

Economia hidrogenului este văzută ca una dintre vedetele viitoarelor decade în contextul în care ţinta pentru anul 2050 stabilită la nivelul UE este de neutralitatea climatică. Astfel, ponderea hidrogenului în mixul energetic al UE se estimează că va creşte de la 2% în prezent, la 13-14% în 2030.

„În ceea ce priveşte amestecul de gaz cu hidrogen în reţelele de distribuţie, trebuie să existe o grijă cu privire la siguranţa în exploatare. În Germania, există deja o serie de regiuni în care se realizează acest amestec şi se distribuie către consumatori, în special către companii. Hidrogenul este, din punct de vedere chimic, o particulă foarte mică şi are nevoie de un mediu de distribuire neporos. Prin urmare, vedem în primul rând că această întrebuinţare a hidrogenului se poate face în proiecte pilot, în zone în care caracteristicile tehnice ale reţelei de distribuţie pot susţine amestecul gaz-hidrogen, într-un mod sigur. De exemplu, zone care au reţele de distribuţie a gazului din polipropilenă, în care lungimea reţelei nu este mare.“

Ce lipseşte din PNRR?

Mai departe, Weber spune că referitor la transportul public urban, nu există deocamdată foarte mult interes pentru folosirea hidrogenului.

„Cele mai multe primării au achiziţionat sau intenţionează să achiziţioneze, mai degrabă, parcuri de autobuze electrice.“

Există însă anumite utilizări industriale ale hidrogenului ratate în acest moment de PNRR-ul României.

„O situaţie de tip win-win ar fi ca unităţile de producţie cu emisii semnificative de gaze cu emisii de seră să îşi creeze instalaţii de captare a CO2. Împreună cu hidrogenul, fie verde sau albastru, carbonul astfel captat ar putea fi folosit ca input pentru a produce alte subsţante folositoare: metanol verde, amoniac verde şi uree, combustili de sinteză. Piaţa locală a metanolului este destul de mare, peste 1,1 mil. tone anual. Aceasta este acoperită într-o foarte mică măsură de producători locali, în jur de 15%. Restul este importat, în principal din China, Ucraina sau ţări din regiune. Potenţialul acestei pieţe este imens. La fel şi în ceea ce priveşte amoniacul, folosit pentru producerea de îngrăşământ agricol (uree). România este pe ultimul loc din UE ca tone de îngrăşământ folosit pe hectar, aşadar potenţialul este semnificativ.“

Mai departe, zona de transporturi oferă perspective interesante de creştere pentru tehnologiile pe hidrogen. În România, de exemplu, unul dintre pilonii semnificativi ai economiei este idustria auto, cu tot lanţul de componentişti creat în jurul acesteia. La acest moment, este neclar ce impact va avea ţinta privind eliminarea emisiilor din sector, pentru noile modele, începând cu 2035.

„Vedem deja multe ţări care au strategii în zona de hidrogen, lucrurile sunt puse în mişcare. Ungaria, Germania, Franţa sau Spania toate au proiecte prin care-şi doresc atragerea investiţiilor în hidrogen.“

Citește continuarea pe zfcorporate.ro

Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.