Companii

Ioan Dumitrascu, Cristina Tudoran, Alexandru Moraru, Filip&Company: Modificări legislative privind şomajul tehnic, reducerea timpului de lucru (kurzarbeit) şi ajutorul pentru telemuncă

Opinie

Ioan Dumitrascu, Cristina Tudoran, Alexandru Moraru,...
15.12.2020, 11:01 491

În ultimele zile, Guvernul şi Parlamentul au mai făcut un pas în procesul de susţinere a mediului de afaceri în contextul pandemiei de Covid-19, şi au emis o serie de reglementări pentru prelungirea acordării unor ajutoare în domeniul relaţiilor de muncă şi pe parcursul anului viitor şi mai multă flexibilizare pentru acordarea acestora.

Modificările sunt, în general, de bun augur, în contextul în care se aşteaptă ca starea de alertă să fie menţinută pentru o bună perioadă de timp şi în anul următor, însă sunt instituite şi formalităţi suplimentare, iar diversele acte normative conţin şi unele necorelări care creează confuzie şi risc de aplicare neunitară de către autorităţi. Am sumarizat în prezentul material cele mai importante modificări din domeniul relaţiilor de muncă din ultima săptămână, pentru a facilita interpretarea noilor reguli de către angajatori.

Astfel, luni, 7 decembrie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată o nouă Ordonanţă de urgenţă a Guvernului cu nr. 211/20 [1], ce reglementează, în esenţă, prelungirea aplicării unor măsuri de susţinere a mediului de afaceri în ceea ce priveşte relaţiile de muncă.

La scurt timp după, marţi, 8 decembrie 2020, a fost promulgată şi Legeanr. 282/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020[2] prin care sunt aduse modificări privind mecanismul de reducere a timpului de lucru a salariaţilor (kurzarbeit), dar şi cu privire la ajutorul pentru telemuncă. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 9 decembrie 2020 şi a intrat în vigoare în data de 12 decembrie 2020.

Miercuri, 9 decembrie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 1046/2020[3], s-a prelungit aplicabilitatea măsurii reducerii timpului de lucru reglementată de OUG nr. 132/2020 (kurzarbeit).

  1. Prelungirea unor măsuri de sprijinire a angajaţilor şi profesioniştilor

Prin intermediul OUG nr. 211/2020 se prelungeşte, până la data de 30 iunie 2021, măsura şomajului tehnic suportat din bugetul asigurărilor de şomaj pentru salariaţii societăţilor care îşi desfăşoară activitatea în domenii în care există în continuare restricţii, salariaţii societăţilor a căror activitate se suspendă ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcţiile de sănătate publică şi pentru alţi profesionişti.

  1. Modificări privind reducerea timpului de lucru (kurzarbeit)

Prin intermediul HG nr. 1046/2020, Guvernul a prelungit aplicarea măsurii reducerii timpului de lucru (kurzarbeit) până la data de 30 iunie 2021. Aşadar, de principiu, angajatorii vor putea recurge şi în prima jumătate a anului viitor la această măsură de sprijin în cazul reducerii de activitate.

Tot cu privire la kurzarbeit, OUG nr. 211/2020 a adus anumite modificări şi elemente de noutate privind implementarea acestui mecanism de reducere a timpului de lucru.

Deşi intenţia Guvernului pare că a fost aceea de a veni în sprijinul angajatorilor şi de a flexibiliza regimul juridic al kurzarbeit, o serie de modificări sunt lipsite de conţinut prin intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2020, întrucât sunt reglementate şi de acest act normativ. Or, întrucât Legea nr. 282/2020 a intrat în vigoare la un moment ulterior, aceasta va avea prioritate acolo unde există suprapuneri între cele două acte normative.

Modificările relevante din cele două acte normative sunt:

  1. OUG 211/2020 a prevăzut că timpul de lucru va putea fi redus cu cel mult 80% din durata lunară stabilită potrivit contractului individual de muncă (anterior, limita maximă era de 50%).

Cu toate acestea, în paralel, aceeaşi prevedere a fost modificată de Legea 282/2020. Astfel, începând cu 12 decembrie, s-a revenit la posibilitatea de a reduce timpul de lucru cu cel mult 50%din durata acestuia, calculată pe bază săptămânală sau lunară, potrivit contractului individual de muncă.

  1. Potrivit OUG 211/2020, cele cel puţin 5 zile lucrătoare de reducere a timpului de lucru nu vor mai trebui să fie consecutive. Legea 282/2020 a menţinut această prevedere.
  2. OUG 211/2020 mai prevede că interdicţia de a angaja personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de salariaţii al căror timp de muncă este redus/ de a subcontracta activităţile desfăşurate de aceştia se va raporta strict la locurile de muncă în care salariaţii îşi desfăşoară efectiv activitatea, situate în perimetrul asigurat de angajator, la nivelul cărora se aplică măsura de reducere a timpului de lucru.

Anterior, interdicţia se raporta şi la nivelul filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare, fără a fi clar dacă sunt vizate doar cele unde a fost redus timpul de lucru al unor salariaţi sau la toate aceste unităţi ale societăţii.

Legea 282/2020 menţine această interdicţie, reintroducând însă o formă a textului aproape identică cu cea iniţială. Cu toate acestea, OUG nr. 211/2020 poate reprezenta un punct de reper pentru interpretarea acestei interdicţii, având în vedere că forma iniţială a textului era ambiguă şi putea fi interpretată inclusiv în sensul aplicării interdicţiei la nivelul tuturor sediilor secundare ale societăţii, chiar dacă timpul de lucru a fost redus doar în anumite astfel de sedii.

  1. OUG 211/2020 clarifică faptul că interdicţia cumulului indemnizaţiei pentru reducerea timpului de lucru (kurzabeit) cu alte măsuri enumerate la art. 7 alin. (2) din OUG nr. 132/2020 se aplică doar dacă perioadele de acordare a acestora se suprapun.
 
 

Suplimentar, Legea nr. 282/2020:

  1. Clarifică faptul că indemnizaţia de 75% are în vedere diferenţa dintre salariul de bază brut lunar din contractul individual de muncă şi salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă. Indemnizaţia va fi decontată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cel mult 5 zile de la emiterea de către agenţia pentru ocuparea forţei de muncă a deciziei prin care se constată respectarea condiţiilor prevăzute de lege;
  2. Prevede că interdicţia de remunerare suplimentară a structurii de management a angajatorului va viza doar acordarea de bonusuri, fiind eliminată referirea la „alte adaosuri”;
  3. Clarifică faptul că perioadele în care salariaţii beneficiază de indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă constituie stagiu asimilat în sistemul asigurărilor pentru şomaj.
  4. Se elimină din cuprinsul legii obligaţia de a înregistra kurzarbeit în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia.

Cu toate acestea, reţinem că potrivit HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, care este reglementarea generală în materie, modificarea unor elemente precum salariul şi durata timpului de lucru sunt obligatorii. Aşadar, deşi aplicaţia REVISAL nu conţine în prezent un câmp destinat kurzarbeit şi intenţia Parlamentului pare a fi aceea de a elima această formalitate, în continuare se poate considera că subzistă obligaţia actualizării REVISAL în temeiul regulilor generale.

Totodată, Legea nr. 282/2020 aduce următoarele prevederi noi pentru decontarea indemnizaţiilor, ce vor fi cuprinse într-un nou articol 11 din OUG nr. 132/2020:

  1. În vederea decontării indemnizaţiilor pentru reducerea timpului de lucru, angajatorii vor depune o cerere însoţită de următoarele documente:
  • copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, semnată de angajat că a luat la cunoştinţă;
  • balanţa lunară de verificare, pentru perioada prevăzută la art. 1 alin. (11) lit. b) (i.e., luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia);
  • un acord încheiat cu reprezentanţii sindicatului sau, dacă nu există un sindicat, cu reprezentanţii salariaţilor, referitor la procentul din numărul de salariaţi pentru care s-a dispus reducerea timpului de muncă;
  • lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă;
  • copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidenţierea plăţii indemnizaţiei.

Un aspect de noutate este condiţia de a prezenta acest acord încheiat cu reprezentanţii salariaţilor/ sindicatul, cu privire la numărul salariaţilor pentru care s-a dispus reducerea timpului de lucru. Se pare că ceea ce iniţial s-a dorit a fi o măsură unilaterală a angajatorului, devine o măsură consensuală ce trebuie stabilită între angajator şi partenerii de dialog social. Apoi, se ridică întrebarea cum vor proceda angajatorii unde salariaţii nu şi-au ales reprezentanţi, respectiv unde nu a fost constituit un sindicat. În orice caz, această noutate legislativă este susceptibilă să îngreuneze aplicarea kurzarbeit, deoarece este probabil ca, în cele mai multe cazuri, reprezentanţii salariaţilor/ sindicatul să nu fie de acord cu reducerea timpului de lucru, ceea ce ar conduce la imposibilitatea decontării indemnizaţiilor de la stat.

De asemenea, documentaţia pentru decontarea indemnizaţiei va fi mult mai riguroasă, urmând să fie necesară inclusiv dovedirea reducerii cifrei de afaceri pe baza documentelor financiar-contabile.

O altă problemă poate fi ridicată de necesitatea semnării de către salariat a deciziei privind reducerea timpului de muncă, în sensul luării la cunoştinţă a acesteia. Avem în vedere mai ales societăţile unde o parte sau toţi salariaţii lucrează de acasă, în regim de telemuncă, iar semnarea deciziei de către salariat poate fi dificil de asigurat. Într-o astfel de situaţie, credem ca este rezonabil să se probeze de către angajatori comunicarea deciziei prin mijloace alternative (i.e., prin e-mail, prin poştă cu confirmare de primire, executor judecătoresc), dacă ulterior se poate proba şi confirmarea expresă de luare la cunoştinţă din partea angajaţilor (e.g. inclusiv prin email).

  1. Cererea de decontare şi documentele precizate mai sus se depun de către angajator, în format electronic sau letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană/ a municipiului Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul social.
  2. Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă va verifica documentele depuse de angajator şi, în cel mult 5 zile de la depunerea corectă de către angajator a documentaţiei, va emite o decizie prin care va preciza că sunt respectate de către angajator condiţiile prevăzute de lege (cum precizam anterior, în cel mult 5 zile de la emiterea acestei decizii, agenţiile au obligaţia de a deconta indemnizaţiile).

În practică, unii angajatori au reclamat întârzierea decontărilor indemnizaţiilor, deşi termenul de decontare era de 10 zile de la data depunerii cererii şi a documentelor. Având în vedere reducerea la jumătate a termenului de decontare a indemnizaţiilor, va fi interesant de urmărit măsura în care autorităţile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă vor reuşi să respecte acest termen. 

  1. Extinderea ajutorului de telemuncă şi pentru salariaţii care au lucrat în telemuncă pe durata stării de alertă

Prin Legea nr. 282/2020 se  modifică şi categoria salariaţilor pentru care angajatorii pot beneficia de ajutorul pentru telemuncă, reglementat de art. 6 din OUG nr. 132/2020. Astfel, aceste ajutoare vor putea fi acordate angajaţilor care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau a stării de alertă pentru cel puţin 15 zile lucrătoare.

Având în vedere practica agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă şi răspunsurile primite de la autorităţile publice în ultima perioadă (inclusiv Ministerul Muncii), este foarte posibil ca, în continuare, autorităţile să condiţioneze acordarea acestui ajutor de existenţa unor acte adiţionale de telemuncă încheiate cu salariaţii relevanţi, pentru care se solicită ajutorul. Bineînţeles, dacă de la momentul angajării s-a prevăzut în contractul individual de muncă desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, această condiţie trebuie considerată împlinită.

De asemenea, reamintim că, potrivit unei modificări recente aduse de OUG nr. 182/2020, s-a clarificat faptul că ajutorul nu se acordă angajatorilor care au transmis în REVISAL datele privind telemunca după expirarea termenului legal de înregistrare a modificării.

Nu în ultimul rând, este important de reamintit că ajutoarele pentru telemuncă se acordă, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020. Astfel, pentru a avea şanse să beneficieze de ajutorul pentru telemuncă, companiile care au îndeplinit pe durata stării de alertă condiţiile pentru accesarea acestuia ar trebui să formuleze solicitarea în timp util (unele agenţii din ţară deja au transmis solicitanţilor că au rămas fără fonduri, aşa încât mediul de afaceri aşteaptă noi veşti pentru suplimentarea fondurilor şi soluţionarea favorabilă a cererilor depuse cu respectarea condiţiilor legale).

 


[1] privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecţie socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă („OUG nr. 211/2020”);

[2] privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă („Legea nr. 282/2020”);

[3] privind completarea Hotărârii Guvernului nr. 719/2020 pentru aprobarea procedurii de decontare şi de plată a sumelor acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă („HG nr. 1046/2020”).

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO