România a avut în primul trimestru un Produs Intern Brut, pe date ajustate sezonier, estimat la 286 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 2,9% faţă de trimestrul IV din 2020 şi cu 0,1% faţă de trimestrul I 2020, potrivit datelor revizuite publicate joi de INS.
Astfel, INS a majorat uşor creşterea economică trimestrială, de la 2,8% cât anunţase în comunicatul din iunie. De asemenea, o diferenţă de 0,1% apare şi în cazul raportării faţă de primul trimestru din 2020.
Pe serie brută, datele INS au rămas neschimbate, economia având în primul trimestru o scădere de 0,2% faţă de perioada similară din 2020, la un total de 225 miliarde lei în preţuri curente.
Evoluţia negativă faţă de T1 2020 a fost determinată în mare parte de contribuţia negativă a exportul net la creşterea PIB, de -2,7%, procent mai mare decât cel estimat de INS în iunie (2,6%), dar şi de impactul negativ al consumului efectiv total, de -0,4%, pe fondul contribuţiei cheltuielilor administraţiilor publice, de -0,8%.
În iunie, INS anunţase o contribuţie pozitivă la creşterea PIB a consumului total de 1,1%, iar sectorul administratţiei publice avea un plus de 0,4%.
În schimb, consumul final al gospodăriilor populaţiei şi-a păstrat impactul pozitiv, de 0,5% la creşterea PIB.
Datele privind formarea brută de capital (investiţiile) s-au îmbunătăţit faţă de prognoza anterioară, această categorie având o contribuţie de 2% la creşterea economică, faţă de 1,7% în comunicatul anterior, ca urmare a modificării volumului său de activitate de la 109,9% la 111,7%.
Datele privind T2 vor fi publicate de INS în luna august.
BNR a anunţat ieri, în urma şedinţei de politică monetară, că potrivit celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, economia a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, implicând, însă – în contextul efectului de bază asociat contracţiei severe din perioada similară a anului trecut –, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.
În opinia Băncii Naţionale, relevante în acest sens sunt creşterile deosebit de ample consemnate în aprilie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, de vânzările cu amănuntul, inclusiv cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei.
Totodată, producţia industrială s-a mărit considerabil în termeni anuali în luna aprilie, ajungând să depăşească cu 3 % nivelul pre-pandemie şi cu 3,9% în cazul industriei prelucrătoare; o creştere chiar mai amplă au cunoscut comenzile noi în industria prelucrătoare, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a reaccelerat substanţial ascensiunea în termeni anuali.
