Economia României a crescut în primul trimestru cu 2,4%, pe serie brută, şi 2,7% ajustat sezonier, faţă de perioada similară de anul trecut, avans susţinut în special de comerţ, IT&C, construcţii şi activităţi ştiinţifice şi de suport, în timp ce industria a avut o contribuţie negativă, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.
INS a reconfirmat creşterea economică anunţată în luna mai, menţionând că estimările sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă.”Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi”, se arată în comunicat.
Cea mai mare contribuţie la creşterea PIB a avut-o în primul trimestru sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante, de 1,1%, cu o pondere de 21% la formarea PIB, volumul de activitate al acestui domeniu majorându-s cu 5,5%.
În acelaşi timp, informaţiile şi comunicaţiile au contribuit cu 0,9%, cu o pondere de 7% la formarea PIB, având o creştere a volumului de activitate cu 14,1%, pe fondul cererii generate de dinamizarea activităţilor online în contextul pandemiei. Creşterea PIB a fost susţinută şi de construcţii, cu 0,8%, acestea având o pondere de 4% la formarea PIB, după ce volumul de activitate din acest sector al economiei a urcat cu 23,3%.
Tot o contribuţie pozitivă la creşterea economică au avut-o şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,4%.
În schimb, industria a avut o contribuţie negativă, de -1,2%, cu o pondere de 19,6% la formarea PIB şi o reducere a volumului de activitate cu 5,9%, pe fondul deteriorării climatului din Zona Euro (principalul partener economic al României). Tot pe minus au fost şi impozitele nete pe produs (-0,1%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 0,7%.
În total, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2020 a fost de 216,2 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,4% faţă de trimestrul I 2019.
Pe date ajustate sezonier, PIB este estimat la 272,4 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul IV 2019 şi cu 2,7% faţă de trimestrul I 2019.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal consumului final al populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 2,5% la creşterea PIB. Consumul realizat de populaţie reprezintă principalul motor al creşterii economice, cu o pondere de 75% în formarea PIB.
Pe locul doi s-a aflat formarea brută de capital fix (investiţiile), al cărei volum s-a majorat cu 5,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB. Investiţiile au o contribuţie de 15,8% la formarea PIB.
”Se evidenţiază continuarea fluxurilor investiţionale în economia internă, proces susţinut de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, potenţialul de dezvoltare pe termen mediu şi proiectele de investiţii publice implementate de Administraţie. Investiţiile productive au decelerat însă la 5.9% an/an, cea mai slabă dinamică din T1 2019, pe fondul incidenţei pandemiei, care a condus la intensificarea percepţiei de risc”,a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,2%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 0,8%, comparativ cu reducerea volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 5,5%.
Guvernul prognozează pentru 2020 o scădere de 1,9% a economiei, mult mai mică decât prognozele analiştilor şi ale unor instituţii internaţionale.
Potrivit agenţiei de rating S&P, economia României se va contracta cu 5,5% în 2020 comparativ cu aşteptările anterioare de 3,5% creştere. ”Estimăm că activitatea economică a României se va recupera treptat de la jumătatea anului 2020 şi va ajunge la o creştere de 4% în 2021. Recunoaştem că proiecţiile noastre actuale sunt supuse unei incertitudini ridicate, deoarece relaxarea măsurilor restrictive ar putea fi un exerciţiu prelungit şi pot fi supuse unor situaţii de întârziere”, se arată în raportul agenţiei.
Anterior, Comisia Europeană a estimat o scădere de 6%.
Potrivit Băncii Transilvania, economia internă va intra într-un nou ciclu în perioada imediat următoare şi va avea o creştere cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în intervalul 2020-2022, evoluţie determinată de mix-ul relaxat de politici economice şi programele implementate (la nivel mondial, în sfera europeană şi în România) pentru susţinerea procesului de relansare economică post-pandemie.
