Din 24 de capete de cerere, Curtea de la Paris a respins 23, din care 17 au fost nefondate, iar două erau deja prescrise.
Vestea le-a fost trimisă autorităţilor de la Bucureşti pe 20 iulie şi adaugă încă o înfrângere usturătoare pentru statul român în disputa cu giganţii internaţionali din energie pe baza proceselor de privatizare.
În loc să primească aproape un miliard de euro, statul va suporta cheltuieli de judecată de 1,5 mil. euro, sumă care acoperă şi nota de plată pentru avocaţii Enel.
În noiembrie, Parisul va da încă un verdict pentru un dosar în care statul cere 521 de milioane de euro tot de la Enel.
Dosarul pentru care s-a dat recent verdictul are numărul 19431/MHM/2013 şi potrivit informaţiilor din raportul de administrare pe 2015 redactat de SAPE (Societatea de Administrare pentru Participaţii în Energie) disputa era în „legătură cu contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, în care societatea (SAPE) a fost reprezentată de casa de avocatură Mocanu şi Asociaţii (fosta Boştină)“. Enel a fost reprezentată de Luminiţa Popa, managing partner al casei de avocatură Suciu, Popa & Asociaţii.
În acest dosar statul a cerut pentru neplata penalităţilor şi nerespectarea prevederilor contractului de privatizare 834 de milioane de euro la care se adaugă alte 378 de milioane de lei, sumă care reprezintă despăgubiri constând în dividendele aferente anilor 2007 şi 2008, precum şi dobânzilor aferente acestora. Astfel, în total, statul le cerea italienilor aproape 920 de milioane de euro. Italienii nu au plătit atât nici pentru cele trei companii de distribuţie şi furnizare a energiei (Banat, Dobrogea, Muntenia Sud) cumpărate de la stat.
