Din peste 100 de grupuri de producători, puţini sunt însă ceicare au reuşit să semneze contracte pentru a-şi lista produsele înmagazine. Majoritatea se confruntă în continuare cu probleme delichidităţi, cu mentalităţi învechite sau cu barieraintermediarilor. Rămân însă grupurile de producători o variantăviabilă pentru creşterea domeniului agroalimentar?
Castraveţii pleacă de la uşa producătorului agricol cu 0,4lei/kg, iar în magazin ajung cu 2 lei sau 2,5 lei. Pe traseu,lăzile cu legume sunt purtate însă de mai multe mâini, aleintermediarilor, iar la fiecare popas preţul acestora urcă cucâţiva zeci de bani. În prezent, camioanele care adună din pieţeprodusele mai multor fermieri, urmând să le vândă ulterior pe sumede 5-6 ori mai mari, au intrat în graţiile magazinelor de cartiersau chiar ale marilor reţele, dar autorităţile încă mai dau casoluţie salvatoare constituirea grupurilor de producători. Acesteaar avea mai multă forţă de negociere, mai multe produse, dar maiales un buget mai mare de investiţii pentru dezvoltarea fermelor,construcţia depozitelor sau pentru achiziţionarea echipamentelor desortare, spălare sau ambalare, potrivit ministruluiagriculturii.
"Ducem în spate prea mulţi intermediari"
Aceeaşi intenţie a avut-o şi familia Mihai din Prahova când aconstituit, în urmă cu trei ani şi jumătate, un grup de nouăproducători de legume pentru a ajunge cu ele direct la uşahipermarketurilor. Lipsa banilor i-a adus în situaţia de a produceşi a vinde legume separat şi de a refuza să împartă banii cuceilalţi parteneri.
Ca ei sunt mulţi producători agricoli care s-au constituit cagrup, crezând că vor avea suport din partea statului pentru marfăconformă cerinţelor pieţei şi un loc asigurat la raftul marilormagazine.
"Ţinem în cârcă prea mulţi intermediari. În anul constituiriigrupului, autorităţile au spus că se va umbla la legislaţie pentrua dispărea intermediarii, dar nu s-a întâmplat acest lucru",declară Emilia Mihai, unul dintre acţionarii Fabria Com dinPrahova.
Toţi cei nouă asociaţi au pus la bătaie, în urmă cu trei ani,cinci hectare de solar pentru producţia de varză, vinete, roşii sauardei, dar nu au găsit banii necesari unei investiţii într-undepozit, într-o hală de răcire sau echipamente de sortare pentru aîncepe să producă, să creeze stocuri şi să livreze cătrecomercianţi. "Ne-a fost greu să luăm subvenţii europene pentru căniciunul nu eram proprietari de pământ. Practic nu aveam cu ce săgirăm la bănci pentru a obţine cofinanţare. Suntem decapitalizaţi,iar ca noi sunt foarte mulţi. Mulţi vor abandona sectorul din lipsăde bani", spune Mihai.
Potrivit legii grupurilor de producători, 75% din produselefermierilor trebuie comercializate în cadrul grupului, iar lavenituri de 10.000 de euro în primul an de funcţionare, gruprurile,cel puţin cele care produc legume şi fructe, primesc 40.000 de leipentru investiţii în dezvoltare.
Primul an de funcţionare a Fabria Com i-a adus companieiîncasări de 10.000 de euro, dar ajutorul de la stat, primitulterior, nu a contribuit la dezvoltarea grupului. "Cu banii de lastat am cumpărat ambalaje. Ne-am luat saci pentru tot grupul pentrucă noi folosim cu miile şi aveam nevoie", explică Emilia Mihai,care a ţinut şi contabilitatea firmei din 2007 până în prezent.
Chiar dacă au crezut că relaţia cu comercianţii va merge "caunsă" în urma asocierii, primele contacte cu hipermarketurile le-audovedit contrariul fermierilor din Prahova. Reprezentanţii FabriaCom au mers la uşa mai multor hipermarketuri, dar de cele mai multeori s-au lovit de condiţii impuse pe care nu le-au pututîndeplini.
"La un moment dat, un hipermarket ne-a spus că este interesat deardeii noştri, dar că ne va plăti la 10-20 de zile. Asta nu ar fifost mare lucru, dacă nu ne-ar fi trimis retururile sau nu ne-ar ficerut fie taxa de raft, fie pe cea pentru deschidere de noimagazine", povesteşte reprezentanta Fabria Com. Ulterior"partenerii" au cerut alte criterii. Producătorul trebuia săschimbe microbuzele cu care transporta marfa în hipermarket pentrucă "erau prea joase pentru rampele magazinului" şi eventual să leschimbe cu camioane frigorifice.
"Iniţial am crezut că erau criterii clare. Eu vând însăprodusele în Piaţa de Gros şi de fiecare dată vine un intermediar,cu microbuze exact ca ale mele, adună castraveţii din piaţă şi îiduce la acelaşi hipermarket care m-a refuzat pe mine", opineazăMihai, care spune că de la poarta sa produsul pleacă cu 0,4 lei,iar în magazin ajunge cu 2 - 2,5 lei.
E nevoie de investiţii pentru a ficompetitivi
Majorarea TVA de la 19% la 24% a ridicat preţurile produseloralimentare şi nealimentare din magazine din primele zile, darefectul poate fi atenuat dacă în locul intermediarilor,producătorii ar fi cei care ar aduce produsele retailerilor."Creşterea TVA va aduce într-o primă etapă venituri suplimentarebugetului de stat. Nu este însă o măsură care să stimuleze petermen mediu şi lung relansarea economică. Este nevoie de atragereade investiţii noi în domeniile în care putem fi competitivi. Deexemplu în agricultură, pe suprafeţe compacte", este de părereAlexandru Vlad, director executiv al reţelei Selgros Cash &Carry România.
În condiţiile în care coşul mediu de cumpărături a scăzut înultimul an, declinul fiind estimat la 20%-30%, producătorii spun căsingura soluţie este creşterea rapidă a productivităţii muncii, iaraceasta se poate realiza prin intermediul grupurilor de producătoriîn cazul sectorului agroalimentar. Marile reţele de magazinealimentare, care au resimţit în acest an efectele temperăriiconsumului populaţiei, spun că retailul are nevoie de mai multeproduse agricole româneşti. Aceeaşi idee a fost subliniată şi deproducători. O problemă sesizată însă de cei din urmă este cea aoamenilor asociaţi, care încă mai cred că ideea de grup înseamnărevenirea la CAP.
"Din momentul în care am emis facturi, trebuia ţinută lunarcontabilitatea, dar nimeni nu se gândea să fiu plătită. În plus,toate celelalte costuri cu bilanţul, vizele sau ştampilele, erausuportate de mine pentru că nimeni nu voia să contribuie. Oamnii nuconsideră că din veniturile realizate măcar 1% trebuie vărsat încompanie pentru un fond comun", este de părere Emilia Mihai.
9 milioane de euro Într-un abator
O mai bună organizare a avut-o grupul de producători EuroAvi dinCălăraşi, care comercializează carne de pui şi care în 2006 aaplicat, prin intermediul programului SAPARD, pentru un proiect deabator, în valoare de 9 milioane de euro.
În prima parte a anului trecut a dat drumul abatorului,capacitatea de producţie fiind de 4.000 de pui pe oră. Dacă până săse asocieze fiecare partener al firmei EuroAvi creştea puiiseparat, iar apoi mergea la poarta unui abator pentru a-i vinde înviu, acum, puii sunt livraţi direct la abatorul propriu.
"La abatoarele la care mergeam ne dădeau cât voiau ei. Aveamcontract pe 3,5 lei/ kg de pui viu şi mă trezeam că vor să-lcumpere cu 2,7 lei/kg. Acum fiecare dintre noi creştem puii şi apoiîi vindem abatorului. De aici merg la procesare, ambalare şi cupuţin marketing ajung pe o rază de 200 km, în oraşe ca Bucureşti,Galaţi, Constanţa sau Brăila, ca puii de Bărăgan", spune PuiuElisei, preşedintele EuroAvi.
Produsele din Călăraşi au ajuns pe pieţe ca Bulgaria, Grecia,Italia sau Spania, iar în România se vând mai ales în magazinele decartier, relaţia cu marile magazine nefiind nici acum foartebună.
"Îţi cer marfă când vor ei. Dacă vor 20 de tone şi tu nu le poţida, te delistează, dar ei pot mâine să cumpere din Polonia şi să-ţiceară 2 tone în loc de 20 tone", afirmă Elisei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
