Fabrica de alumina de la Oradea, singura din Europa care produce alumina tabulara, isi va inchide portile daca nu primeste facilitati la plata energiei electrice si termice.
Majorarea cu 50% a tarifului la energia termica si cu 15% a tarifului la energia electrica a avut ca efect la fabrica de alumina cresterea costurilor productiei finite cu 15,55 $, pret mai mare decat al concurentei.
In acest caz, energia termica va reprezenta aproximativ 23% din structura globala a costurilor, iar energia electrica 6-7%. In total, ponderea cheltuielilor energetice in costuri va creste cu 27%, iar costurile de fabricatie a aluminei calcinate vor creste si ele cu 19,3%.
Starea de alarma
Cresterea tarifelor la energie electrica si termica a atras dupa sine si cresterea preturilor la materiile prime folosite in procesul de productie a aluminei.
De exemplu, soda caustica produsa de "Oltchim" Ramnicu Valcea (din care Cemtrade cumpara lunar 6.000 de tone) si transportul bauxitei din portul Constanta (peste 500.000 de tone pe an) s-au scumpit deja, antrenand dupa ele si cresterea costurilor in productia de alumina.
"Pozitia noastra consta in aceea ca pretul prelucrarii bauxitei in fabrica din Oradea a ajuns la nivel de 230-240 USD pe tona. Pe piata mondiala alumina se poate cumpara astazi la 170-180 USD i tona. Deci in acest moment noi suportam pierderi, dar nu putem pierde la nesfarsit.
Noi dorim sa gasim o solutie convenabila si pentru administratie, si pentru Termoelectrica dar si pentru noi, altfel vom fi nevoiti sa inchidem fabrica, desi pana acum am investit aici peste 5 milioane de dolari", spune Vladimir Logatchev, Managing Director "Cemtrade" Oradea.
Fabrica din Oradea a inceput sa produca in 1965, cele 240.000 de tone de alumina produse anual fiind livrate catre ALRO Slatina. In 1988 s-a pus in functiune sectia de alumina tabulara, uzina din Oradea fiind a doua din Europa al acestui produs special, dupa concernul "ALCOA".
In decembrie 1998, FPS (proprietarul majoritar al "ALOR" S.A.) declanseaza lichidarea judiciara si opreste productia. Efectele au fost dezastruoase: 1.000 de angajati disponibilizati, inchiderea minei de bauxita de la Dobresti, reducerea drastica a productiei de energie a Termoelectrica Oradea (fabrica fiind cel mai mare consumator de abur tehnologic si energie electrica din judetul Bihor) si reducerea cu circa 750.000 de tone a transportului pe calea ferata.
In aprilie 2000, "Cemtrade" S.A. (filiala a concernului rusesc) a cumparat la licitatie fabrica, platind pentru ea 200 de miliarde de lei. La ora actuala, productia de alumina a ajuns la 15.000 de tone, numarul muncitorilor reangajati ajungand la peste 900. Societatea rusa nu inregistreaza debite restante fata de furnizorul de energie, bugetele de stat si locale.
Cine este Ruski Aluminium?
Compania, care are ca actionari "Sibirski Aluminii" si "Sibnefti", este cel mai mare producator de aluminiu din Rusia, acoperind 70% din productia fostelor state sovietice.
Ruski Aluminium are un cuvant greu de spus si pe piata mondiala, avand in vedere ca este al doilea producator din lume. Numai profitul colosului rusesc se ridica la peste 4 miliarde de dolari anual.
In cadrul companiei lucreaza circa 80.000 de persoane. Cartierul general al companiei este la Moscova. Holding-ul detine, la ora actuala, fabrici de alumina in Achinsk (Rusia), Nikolayev (Ucraina) si Oradea, cu o productie de 2.270.000 milioane tone pe an.
De asemenea, concernul mai are trei fabrici de aluminiu primar si aliaje in Rusia, la Bratsk, Krasnoyarsk si Sayansk, care produc impreuna 2.170.000 tone pe an.
"Zestrea" companiei rusesti este completata de cele sase uzine pentru produse semi-finite si finite din aluminiu la Samara, Belokalitvinsk, Dmitrov, Sayansk si Rostar (toate in Rusia) si la Kanaker (in Armenia).
Toate acestea produc produse rulate si extrudate din aluminiu, tabla si folii de ambalaj flexibil, elemente de constructie din aluminiu, doze pentru bauturi racoritoare, etc.
Produsele semi-finite din aluminiu si aliaje se ridica la 460.000 de tone anual, iar productia de doze de aluminiu pentru bauturi atinge 1,32 de miliarde de bucati pe an.
De la preluarea, de catre "Cemtrade", a fabricii de la Oradea, aceasta a inceput sa produca, pe primele sase luni ale anului in curs productia ridicandu-se deja la 90.000 de tone de alumina calcinata si 1.500 de tone de alumina tabulara.
Peste trei mii de posibili someri.
In cazul opririi productiei "Cemtrade", efectele vor fi dramatice pentru economia bihoreana: Termoelectrica va fi nevoita sa inchida una din cele doua centrale electrotermice din Oradea si sa treaca in conservare 50% din capacitatea celei de-a doua, acest lucru insemnand circa 1.500 de someri.
De asemenea, odata cu inchiderea fabricii, cei aproape 1.000 de angajati vor bate si ei la portile oficiilor de somaj. Pe langa toate acestea, mina de bauxita de la Dobresti nu ar mai putea reangaja cei 700 de fosti mineri, in cazul unui contract cu rusii.
"Zacamantul de bauxita de la Dobresti mai poate functiona cel putin 10 ani, la o productie care sa asigure functionarea a 25% din fabrica de alumina. Chiar fabrica de la Oradea s-a infiintat datorita zacamantului si este facuta pentru prelucrarea acestui tip de bauxita", sustine Tanas* Pele, presedintele Asociatiei "Mineral West" Dobresti.
Autoritatile locale s-au alarmat deja si au inceput sa faca demersurile necesare pentru sprijinirea investitorilor: "Incontestabil ca autoritatile locale sprijina Cemtrade. De ramanerea lor pe piata oradeana se leaga dezvoltarea anumitor zone si relansarea vietii sociale si economice in multe localitati si comunitati locale", spune Alexandru Retegan, subprefect de Bihor.
Mina de bauxita depinde de rusi
Asociatia "Mineral West", noul proprietar al minei de bauxita Dobresti, incearca sa relanseze activitatea de exploatare miniera prin semnarea unui contract de colaborare cu societatea rusa "Ruski Aluminium". Presedintele asociatiei, Tanas* Pele, spune ca in cazul in care contractul va fi semnat, conducerea "Mineral West" va trece la angajarea a 700 de fosti mineri la mina Dobresti.
La ora actuala, din mina Dobresti se exploateaza circa 1.500 de tone de bauxita pe luna, capacitatea maxima care ar putea fi extrasa fiind de 12.000 de tone.
Beneficiarii celor 1.500 tone de bauxita extrase lunar sunt S.C. "Lafarge" S.A. Medgidia (fabrica de ciment), "Siderurgica" Hunedoara si Fabrica de Osii si Boghiuri de la Bals.
Greutatile cele mai mari cu care se confrunta noua conducere a minei Dobresti sunt legate de multitudinea taxelor si impozitelor pe care trebuie sa le plateasca, unele dintre ele foarte mari, cum ar fi taxa de zacamant, taxa de perimetru (circa 360 de milioane de lei pe an), taxa de redeventa miniera (2 % din valoarea marfii vandute), chiria pe utilaje si taxa de teren.
Din cauza taxelor prea mari nu s-a reusit sa se faca nici o investitie. aansa relansarii activitatii la mina Dobresti depinde de modul in care se va reusi o colaborare cu societatea rusa "Ruski Aluminium", pentru preluarea de catre "Cemtrade" a unei cantitati insemnate de bauxita.
O echipa de specialisti rusi a fost deja in vizita la mina Dobresti, pentru a evalua productia. Mina Dobresti a oferit rusilor bauxita la pretul de 28 de dolari pe tona, urmand ca acest pret sa scada cu 1 pana la 2 USD, daca vor scadea preturile de cost.
Acestea ar putea scadea prin schimbarea procedeului de preparare a bauxitei. In acest sens este pregatita o inovatie apartinand lui Tanase Pele, idee ce va scadea pretul de livrare cu circa 2 dolari i tona.
De asemenea, pretul de livrare al bauxitei ar putea scadea apeland la alta metoda de transport. In prezent s-a calculat ca minereul va fi transportat cu mijloace auto pana la statiile de preparare din localitate, iar de la Dobresti la Oradea ar putea fi transportat cu trenul (la un pret de circa 2,5 USD i tona), sau cu mijloace rutiere, tiruri de 22 tone, metoda mult mai avantajoasa, care ar ieftini minereul cu circa 0,5 $ i tona.
In prezent, "Cemtrade" importa bauxita de tip WEIPA din Australia, la un pret cu mult peste cel oferit de "Mineral West", adica 40 de dolari tona. Pretul bauxitei din import creste artificial datorita operatiunilor portuare de incarcare-descarcare, si datorita transportului cu vaporul din Australia, apoi din port pe calea ferata pana la Oradea.
In cazul in care rusii de la "Ruski Aluminium" ar apela la serviciile minei de la Dobresti vor putea cumpara bauxita de calitate superioara celei de import, la aproape jumatate din pretul pe care-l platesc acum.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
