Ştiţi vorba aceea despre cei patru care erau trei, Luca şi Matei? Cam aşa şi cu DAC 6, care este cea de-a cincea modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (Directive on administrative co-operation 2011/16). Acum avem şi instrucţiuni din partea arbitrului naţional (disponibile aici) şi ar fi trebuit chiar să se fi încheiat prima rundă (la 30.01.2021).
Spre deosebire de jocul copilăriei, perioadă în care rolul raţei era preferat, sub DAC 6 trebuie să fim cu toţii vânători. Să vânăm aranjamente transfrontaliere şi să le raportăm pentru ca sistemele informatice performate ale tuturor statelor membre să le poată analiza, urmări şi, eventual, chiar sancţiona dacă pare că optimizarea aduce mai mult a evitare sau, mai rău, a evaziune. Optimisation, avoidance şi evasion sunt termeni care generează dureri de cap de mulţi ani. Sub DAC 6 suntem obligaţi să informăm şi medicul despre aceste efecte secundare ale aranjamentelor transfrontaliere pentru a se verifica dacă nu cumva efectul nu este doar unul secundar.
Ca şi în cazul GDPR – care a permis actorilor economici să se pregătească timp de doi ani pentru implementare - , deşi DAC 6 a intrat în vigoare din 2018, abia acum a devenit un subiect actual, acum se iau măsuri, acum se analizează şi se comunică instrucţiuni de joc. Mai bine mai târziu decât deloc, dar n-ar fi fost rău să se fi comunicat detalii mai din timp: emiterea unor instrucţiuni în ianuarie 2021, cu două săptămâni înainte de finalul primei runde nu poate sprijini o entitate să identifice aranjamente transfrontaliere derulate din iunie 2018 până în prezent. Deşi timp ar fi fost, explicaţiile au venit târziu şi ar putea justifica întârzieri.
Fiind imposibil să acoperim toate problemele ridicate de implementarea acestor prevederi, semnalăm câteva detalii care, din punctul nostru de vedere, pot uşura sarcina vânătorilor (vom vedea şi cine sunt aceştia): despre raţe sălbatice şi raţe domestice, despre deosebirile dintre ele şi despre sancţiunile neidentificării lor corecte.
- Cine sunt vânătorii. Intermediarul şi contribuabilul
Intermediarul este principalul vânător. El poate fi orice entitate, indiferent de apartenenţa profesională, care creează, structurează, implementează sau ajută la implementarea unui aranjament transfrontalier. Nu va avea rol de intermediar un auditor care verifică aranjamentele transfrontaliere ale unei entităţi, aranjamente care sunt în curs de implementare sau s-au implementat deoarece el nu participă la acesta. Observatorul neimplicat nu este intermediar, dar o entitate dintr-un grup care structurează tranzacţiile din cadrul acestuia este un intermediar care are obligaţia raportării.
Faţă de termenul în care trebuie raportat, primul care are această obligaţie va fi intermediarul promotor, cel care creează structura aranjamentului transfrontalier. Cel care face primul raportarea va aloca şi Numărul de identificare al aranjamentului, un identificator care va putea fi utilizat de toţi ceilalţi intermediari şi/ sau contribuabili pentru a justifica neîndeplinirea propriilor obligaţii de raportare. Practic, dacă un vânător a nimerit RATA, aceasta iese din joc.
Contribuabilul, deşi beneficiar, este vânător secundar. El intervine doar în situaţiile în care nu există un intermediar sau în cele în care acesta este ţinut de secretul profesional. În România, avocaţii şi consultanţii fiscali (confirmare MFP aici) sunt ţinuţi de secretul profesional şi, prin urmare, ei au obligaţia notificării aranjamentului către contribuabil. Dacă sunt eliberaţi de secretul profesional, vor raporta. Dacă nu, aranjamentul trebuie raportat de către contribuabil.
Dacă nu aveţi dovezi concludente ale unei raportări anterioare (un Număr de identificare) sau ale existenţei obligaţiei de a raporta a unui Intermediar, nu puteţi fi exoneraţi de obligaţia raportării Obligaţia raportării există indiferent de înţelegerile referitoare la persoana obligată să raporteze.
- Care este RATA – Raportare Aranjament Transfrontalier către ANAF ?
DAC6 vizează impozitele pe profit şi pe venit (cu diversele sale forme). Nu se aplică taxei pe valoarea adăugată, taxelor vamale şi accizelor contribuţiilor obligatorii la sistemul de securitate socială plătibile statului sau instituţiilor de securitate socială de drept public. Pentru acestea există alţi vânători.
Aranjament poate fi orice. Act unilateral sau bilateral, plată, operaţiune, contract, tranzacţie, decizie, schemă sau structură ori combinaţii ale acestora, văzute ca ÎNTREG. Orice exteriorizare a unei decizii comerciale care poate avea efecte fiscale. Achiziţia unei cărţi privind optimizarea fiscală de către administratorul unei societăţi nu este un aranjament, dar decizia Directorului Financiar de a adapta structurile din cadrul acesteia şi de a le implementa, reprezintă un aranjament.
Caracterul transfrontalier este delimitat prin raportare la efectele pe care le produce sau la reşedinţa uneia dintre părţi (contribuabil sau intermediar). Va fi transfrontalier şi un aranjament care este derulat între două societăţi locale printr-un intermediar din afara ţării.
Unul dintre aspectele relevante ale DAC6, mai puţin detaliat în instrucţiuni, este cel legat de efectele fiscale ale deciziilor. Nu toţi contribuabilii sunt experţi fiscali şi nu orice tranzacţie are efecte fiscale identificabile. Nu orice efect fiscal este raportabil. De exemplu, nu vor avea efecte fiscale raportabile transferul/ achiziţia unor bunuri către/ din alt stat, în cursul activităţii obişnuite a societăţii, în condiţii economice obişnuite. Nu vor avea efecte fiscale raportabile nici operaţiunile care reflectă intenţia legiuitorului (exemplu: instituirea unui stock option plan pentru angajaţi).
Un alt aspect important este subliniat de Ghid-ul ANAF : efectul fiscal trebuie să fie recunoscut. Pare de la sine înţeles, dar acest aspect implică: lipsa unei obligaţii de a investiga şi a unei obligaţii de a centraliza informaţii. Dacă nu aveţi cunoştinţă despre posibile efecte fiscale raportabile, nu este necesar să urmăriţi să le identificaţi. DAC6 nu încearcă să ne transforme pe toţi în specialişti fiscali! Încearcă să adune informaţii de la cei care ştiu. Ignorance is bliss!
Dacă totuşi sunteţi implicaţi într-un aranjament transfrontalier şi aveţi cunoştinţă de efectele sale fiscale relevante, ar fi util să verificaţi dacă nu sunt incidente semnele distinctive specifice DAC6.
- Sancţionarea vânătorilor. Furnizarea de informaţii. Pâra.
Se sancţionează lipsa raportării, lipsa notificării sau raportarea/ notificarea cu întârziere a unui aranjament transfrontalier. Notificarea este specifică intermediarilor ţinuţi de secretul profesional. Amenzile variază între 5.000 lei şi 30.000 lei pentru notificarea cu întârziere sau lipsa notificării şi între 20.000 şi 100.000 lei pentru neraportare sau raportare cu întârziere. Respectând principiul proporţionalităţii, estimăm că întârzierea notificărilor / raportărilor va conduce la amenzi orientate înspre minim.
Pe lângă amenzi, se naşte întrebarea: ANAF are dreptul de a solicita informaţii referitoare la un aranjament transfrontalier care a fost raportat în alt stat? Un Intermediar are obligaţia de a notifica, dar are şi obligaţia de a furniza informaţii dacă aranjamentul a fost deja raportat? Codul de procedură fiscală nu detaliază acest aspect, art. 289 făcând trimitere la procedurile generale ala ANAF de obţinere a informaţiilor. Însă, indiferent de forma în care se solicită aceste informaţii, Intermediarul ar trebui să aibă posibilitatea de a contesta decizia prin care i se solicită aceste date, astfel cum a stabilit Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele C‑245/19 şi C‑246/19 prin hotărârea din 6 octombrie 2020.
În loc de încheiere: staţi liniştiţi, se poate şi mai ... mult - urmează DAC7 (propunere aici)!
Material redactat de George Trantea, counsel în cadrul firmei de avocatură Filip & Company.
