Companii

Gândire în reluare: autorităţile îşi dau seama abia acum că cele 10 miliarde de euro promise investitorilor în energie verde s-ar putea dovedi greu de suportat

Gândire în reluare: autorităţile îşi dau seama abia acum că cele 10 miliarde de euro promise investitorilor în energie verde s-ar putea dovedi greu de suportat

Autor: Roxana Petrescu

27.10.2011, 00:07 347

România parcurge ultimii paşi pentru aplicarea după aproape trei ani de discuţii a schemei de sprijin pentru energia verde care prevede un ajutor de peste 10 miliarde de euro până în 2020 pentru investitorii în energia regenerabilă.

Pe de altă parte, abia acum apar primele gânduri că această notă de plată ar putea fi prea mare pentru companii şi populaţie, care se vor confrunta cu creşterea facturilor la energie mai ales în contextul crizei.

"Este o schemă aparent generoasă şi trebuie să vedem dacă avem bani pentru ea. Acum apar noi solicitări chiar pentru creşterea actualei scheme de sprijin, dar eu zic să o lăsăm să funcţioneze aşa cum este un an sau doi şi apoi să vedem ce facem", a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Întrebat ce înseamnă o schemă "aparent" generoasă, Chiriţoiu a explicat că există opinii ale Băncii Mondiale potrivit cărora ajutorul pe care România l-a promis investitorilor în energia verde este aproape dublu în unele cazuri comparativ cu cel pe care alte state europene s-au angajat să-l promoveze. "Este într-adevăr tardiv să ne gândim acum dacă ne permitem sau nu să aplicăm această schemă, dar avem posibilitatea să reducem acest sprijin în cazul unor supracompensări", a adău­gat preşedintele Consiliului Concurenţei.

România a primit în această vară avizul favorabil din partea Comisiei Europene asupra schemei de sprijin pentru energia verde. În linii mari, orice producător de energie regenerabilă va fi recompensat cu un număr de certificate verzi, stabilit în funcţie de tehnologie, pentru fiecare MWh livrat în reţea. Acest instrument are o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Mai departe, certificatul este cumpărat de către furnizorii de energie, aşa cum este cazul Electrica, de exemplu, care trebuie ca în coşul livrat clienţilor să deţină o anumită cotă de energie verde. Dovada îndeplinirii acestei cote este chiar numărul de certificate verzi achiziţionate. Cum acest lucru reprezintă un cost pentru furnizorii de energie, el va fi trasmis mai departe către populaţie şi companii care vor avea facturi mai mari la electricitate.

Acest mecanism a fost gândit pentru că România trebuie să îndeplinească anumite cote în ceea ce priveşte consumul de energie verde la nivelul anului 2020. Cum investiţiile în proiectele de energie regenerabilă costă mai mult decât cele în energia convenţională, investiţiile de acest tip nu sunt rentabile în absenţa unei scheme de sprijin. În prezent, producătorii de energie verde primesc un singur certificat verde indiferent de tehnologie, dar acest număr va creşte semnificativ în curând după aplicarea noii scheme de sprijin.

Problema este că deşi creşterea numărului de certificate verzi va aduce investiţii de miliarde de euro în proiectele de energie regenerabilă, facturile vor creşte pe termen lung cu 30%, potrivit calculelor Autorităţii Na­ţio­nale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) costul acestei scheme fiind de 10,5 miliarde de euro până în 2020. Temerile că această schemă s-ar putea dovedi peste posibilităţile pieţei locale au fost exprimate şi de oficiali europeni.

"Dacă te-ai decis să susţii aceste proiecte, trebuie să te întrebi dacă ai destul de mulţi bani mai ales în contextul crizei. Ideea este ca aceste proiecte să fie susţinute pe termen scurt pentru ca mai apoi ele să se poată susţine singure", a declarat Philip Lowe, director general al DG Energy din cadrul Comisiei Europene. Schema de sprijin promovată de România are o durată de aplicare de 15 ani de zile.

Dincolo de problemele legate de costul acestei scheme de sprijin, apar şi semne de întrebare legate de capacitatea sistemului energetic de a integra proiectele de energie "verde", mai ales cele eoliene a căror funcţionare depinde de intensitatea cu care bate vântul.

Când se termină ancheta pe piaţa carburanţilor

Bogdan Chiriţoiu (desen), preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că până la finalul acestui an speră ca instituţia pe care o conduce să finalizeze ancheta desfăşurată pe piaţa carburanţilor, procedură care a fost demarată încă din 2005. Principalii jucători din piaţa petrolieră sunt Petrom, cu o reţea de de benzinării de circa 550 de unităţi, Rompetrol, grup controlat de compania kazahă de stat KazMunaiGaz, Lukoil România, filiala locală a grupului petrolier rusesc Lukoil, şi MOL România, reprezentanţa locală a ungurilor de la MOL.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO