MESAJE PENTRU BUSINESS TRANSMISE LA ULTIMELE PATRU EDITII ALE GALEI ZF
Jacek Rostowski a fost ministrul de finanţe sub ghidajul căruia economia poloneză a devenit singura din Uniunea Europeană care a reuşit să evite recesiunea după criza din 2008 şi chiar să crească. Economistul a fost invitatul special al Galei ZF 2014 „România 5% creştere economică“, organizată în noiembrie 2014.
„Nu este niciun motiv pentru care ţările din Europa Centrală şi de Est să nu-şi recupereze poziţiile pe care le-au avut (înainte de al doilea război mondial – n. red.). Întrebarea este, bineînţeles, cât de rapid, şi sunt bucuros să aud că aici, în România, există ambiţii atât de puternice pentru ca economia să ajungă la un ritm de creştere de 5%.
Am fost bucuros să văd printre antevorbitorii mei un curent destul de puternic de nemulţumire cu propria voastră performanţă. Şi în Polonia eram întotdeauna nemulţumiţi. Şi acesta este un lucru bun. Ar trebui să fiţi nemulţumiţi de propria voastră performanţă şi asta vă va face să evoluaţi mai bine. Luaţi aminte însă că România atât la cheltuieli raportate la PIB, cât şi la taxe raportate la PIB se plasează mai bine decât Polonia. Sunteţi nemulţumiţi de multe lucruri, dar acestea sunt două lucruri despre care ar trebui să fiţi chiar mulţumiţi.“
Wolfgang Munchau, editorialist la Financial Times şi expert în politicile UE, a vorbit în 2011, când a participat la Gala ZF, despre principalele riscuri la care trebuie să facă faţă economia României, cât de realiste sunt proiecţiile de creştere economică şi ţinta de adoptare la moneda europeană, precum şi despre viitorul zonei euro.
„ În momentul de faţă există un pericol evident că zona euro s-ar putea destrăma. Unii spun că opiniile mele sunt dure, dar dacă va uitaţi la predicţiile pe care le-am făcut, adevărul e că am fost prea optimist. Nu mai este vorba despre o criză a Greciei, Irlandei şi Portugaliei, trei ţări mici periferice, acum este o criză în inima zonei euro.
Dacă zona euro va mai exista bineînţeles, atunci probabil că România îşi va dori să adere, atâta timp cât zona euro nu doar că va exista, ci va fi şi funcţională. Un scenariu este ca zona euro să supravieţuiască, însă dacă sistemul e complet disfuncţional, în acest caz nu vă doriţi să aderaţi la zona euro.
Cea mai bună opţiune pentru România, ca de altfel pentru orice altă ţară, este un plan credibil de reducere a deficitului bugetar. Acest lucru funcţionează atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Cu siguranţă nu aş recomanda o politică bruscă de deficit zero în speranţa că va impresiona pe cineva. Nu va impresiona pe nimeni pentru că pieţele îşi vor da seama că dacă aţi făcut acest lucru, dacă aţi adoptat măsuri drastice de austeritate, creşterea economică va fi afectată, va avea un impact negativ asupra economiei, de fapt va însemna o creştere a datoriilor. Pieţele vor deveni foarte sceptice. Pieţele vor să vadă ceva credibil pe termen lung, cu traiectorie raţională în concordonaţă cu creşterea economică.“
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a fost în 2013 la Gala ZF 15 ani, unul dintre invitaţii speciali alături de Michel Camdessus, fostul şef al FMI. Guvernatorul şi-a amintit că în 1998 „a găzduit“ lansarea Ziarului Financiar. „Mi s-a părut firesc ca o instituţie a statului precum cea pe care o reprezint să găzduiască lansarea unui ziar economic.“
„Sunt contra curentului de opinie care vorbeşte de deficite mai mari, pentru că e nevoie de bani şi pentru că după atâţia ani de experienţă am văzut şi partea cealaltă. Aceleaşi persoane care cer deficite mai mari întreabă cine a făcut datoriile. Artă este să faci ceva cu costuri cât mai scăzute dacă vrei să trăieşti mai bine.
În consecinţă, ce ne lipseşte? O creştere economică la potenţial, de 4-5%. Dar, problema pe care o ridic este următoarea: dacă putem să avem această creştere fără să stricăm celelalte echilibre. Să stricăm macrostabilitatea doar pentru a avea o creştere de 5% nu mi se pare deloc o opţiune fericită.
Mai avem un lucru care depinde numai de noi: să absorbim mai bine fondurile europene. Sunt sume mari acolo. Haideţi să absorbim fondurile comunitare. Majoritatea sunt grant-uri (burse). Vorbind istoric, acumularea capitalului a durat sute de ani. Cum vrem să capitalizăm nişte întreprinderi care au doar câţiva ani? Apoi, putem să avem creştere economică şi investiţii mari fără să dezechilibrăm bugetul şi balanţa de plăţi."
Michel Camdessus, fostul şef al FMI, care a condus instituţia între 1987 şi 2000, a spus în noiembrie 2012 la Gala ZF că România are un obiectiv foarte provocator: să accelereze creşterea economică pentru a intra în grupul ţărilor din Europa de Est care vor atinge în 2020 60% din venitul per capita al zonei euro.
„ Deci aveţi un foarte provocator obiectiv aici, de a accelera creşterea economică, de a vă accelera măsurile structurale şi de a găsi «cocktailul» macroeconomic potrivit. Vreau să vorbim despre tranziţie şi vreau să spun că, după ce am părăsit FMI, nu am părăsit România, ci mă uit la ce aţi realizat şi continui să comentez despre cum va arăta România în viitor.
Uitându-ne la multele realizări ale lumii în 2020, cred că şi România ar trebui să se alăture multor ţări şi să se pregătească pentru noile provocări pe care noua lume le va aduce. Economia noastră trebuie să se pregătească activ pentru a juca un rol constructiv într-o guvernare globală, pornind cu o reformă veridică a sistemului monetar internaţional.
În încheiere, cred că ar trebui să avem ambiţii pentru o lume nouă, cum ar trebui să avem ambiţii şi mai mari pentru România. Cred că în această lume nouă, contribuţia României trebuie să fie una importantă.“
