Peste 50.000 de companii antreprenoriale vor putea solicita ajutoare de stat între 2.000 şi 100.000 de euro în cadrul Programului Operaţional Competitivitate dezvoltat de Ministerul Fondurilor Europene, care în prezent a trimis spre consultare Ghidul solicitantului în urma căruia se vor acorda finanţările.
„Este vorba de suma de 1 miliard de euro finanţată din fonduri europene şi din bugetul de stat şi 100 de milioane de euro din contribuţia beneficiarilor. Ordonanţa 130/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 6 august. Avem legea pe baza căreia se acordă aceste granturi, iar în prezent, Ghidul solicitantului se află în consultare până pe data de 24 august“, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Cristina Iţcuş, managing partner în cadrul companiei CBS Custom Business Solutions, ce desfăşoară activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.
De asemenea, ea spune că forma finală a Ghidului solicitantului va fi gata în ultima săptămână a lunii august (începând cu data de 24 august), deoarece Ordonanţa 130 prevede ca sumele solicitate şi aprobate prin acest program să ajungă la beneficiari până la finalul anului în curs.
Până în prezent nu a fost publicate informaţii în legătură cu modalitatea prin care antreprenorii pot solicita finanţarea în cadrul programului. Cristina Iţcuş spune că beneficiarii vor putea aplica online, prin intermediul unei aplicaţii ce va fi dezvoltată special pentru acest program, „iar cei care doresc să aplice trebuie să fie pregătiţi.“
Programul prevede împărţirea sumei de 1 miliard de euro în trei linii diferite de finanţare, care se adresează mai multor categorii de companii, de la microîntreprinderi, până la companii cu stabilitate în piaţă şi cu planuri de dezvoltare şi investiţii.
„Prima categorie se adresează microîntreprinderilor. Sunt alocaţi pentru acest segment 100 mil. euro care acoperă nevoile a 50.000 de beneficiari. Aceştia vor putea obţine un microgrant pentru capital de lucru în valoare de 2.000 de euro.“
Însă, pentru a fi eligibile companiile trebuie să nu fi avut angajaţi în 2019, să fi obţinut o cifră de afaceri de peste 5.000 euro şi să fi avut activitate operaţională de minimum un an.
„Aici se încadrează microîntreprinderile fără angajaţi – sunt cazuri în care asociatul şi administratorul firmei desfăşoară activitatea fără a avea contract de muncă. Sunt multe astfel de IMM-uri în Români în toate domeniile. Astfel, pot obţine finanţare IMM-urile din toate domeniile, PFA-urile, cabinetele medicilor.“
Pentru cea de a doua categorie de grant este alocată suma de 100 mil. euro, însă sumele alocate fiecărui beneficiar sunt calculate în funcţie de cifra de afaceri înregistrată anul trecut de companie.
Acest segment se adresează companiilor a căror activitate a fost afectată de măsurile de limitare a noului coronavirus, precum cele active în industria ospitalităţii sau turism, şi care au obţinut certificat de stare de urgenţă. Iar pentru a putea obţine finanţarea, beneficiarii trebuie să poată asigura o cofinanţare proprie de 15% din grantul obţinut.
„Pentru a doua formă de granturi mă aştept să fie finanţate circa 5.000 de proiecte, dar presupun că vor fi peste 10.000 de aplicaţii la această categorie. Antreprenorii pot plăti cu banii primiţi cheltuieli cu materii prime, stocuri de marfă, datorii faţă de furnizori, utilităţi, chirii, obiecte de inventar, echipamente, datorii către bugetul de stat.“
De asemenea, pentru ultima categorie de grant este prevăzută suma de 480 mil. euro, iar fiecare beneficiar poate solicita sume între 50.000 euro şi 200.000 euro, cu o contribuţie proprie minimă ce diferă în funcţie de regiune.
„Spre exemplu, Bucureşti-Ilfov are 30% contribuţie minimă, iar celelalte regiuni au 15%. Dacă calculăm la valoarea maximă, vor fi finanţate cel puţin 2.400 de IMM-uri. Eu mă aştept să fie undeva între 3.000 şi 4.000 de IMM-uri finanţate pentru că majoritatea vor solicita valoarea maximă“, a adăugat Cristina Iţcuş.
Ea a explicat că mecanismul de selecţie al beneficiarilor funcţionează similar cu cel al programului Start-Up Nation. „Beneficiarul lucrează cu o bancă şi face un credit punte prin care îşi finanţează activitatea. În sarcina lui sunt dobânzile şi comisioanele bancare, dar banca nu va evalua eligibilitatea ca beneficiar, nu evaluează un plan de afaceri sau firma. Banca nu poate face un triaj al beneficiarilor, aceştia obţin finanţare dacă se încadrează în cerinţele Ordonanţei.“
