Fermierii cu cereale au pierdut în 2014 încasări la nivel de economie de 700 milioane de euro după ce valoarea recoltelor a coborât cu 15% la 3,8 miliarde de euro. Declinul a fost susţinut de pierderi de 500 milioane de euro la porumb şi de alte 100 milioane de euro la grâu.
Valoarea recoltei de porumb rămâne cea mai importantă de pe piaţa cerealelor cu marfă în hambare de 2,1 miliarde de euro, în scădere cu 20% faţă de anul 2013.
Piaţa grâului a fost mult mai puţin volatilă astfel că recolta a coborât cu mai puţin de 10% la 1,2 miliarde de euro ca urmare a căderii preţurilor având în vedere ca recolta a fost aproximativ constantă, arată Eurostat.
La orz, căderea de preţuri a fost compensată în totalitate de creşterea de productivitate astfel că valoarea producţiei a rămas relativ constantă la nivelul de 350 milioane de euro.
Căderea de preţuri a fost limitată per total de majorarea productivitate astfel că în piaţa cerealelor încasările pe hectar au scăzut în medie cu numai 127 euro/tonă în acest an la un nivel de încasări de 690 de euro.
Agricultorii români au în hambare şi silozuri cele mai mari recolte de cereale din ultimii zece ani şi o producţie record istoric pentru seminţele oleaginoase. Cele aproape 22 milioane de tone de cereale. Cantităţile mari au făcut din România un jucător cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la producţia de cereale.
Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, soarele iar nu a dogorit prea mult în timpul verii.
Ploile abundente din vară au majorat productivitatea la grâu iar prognozele cu o lună înainte de recoltă indicau spre cea mai mare producţie din ultimii 27 de ani dar precipitaţiile nu s-au oprit la timp, umiditatea a favorizat apariţia bolilor şi dăunătorilor astfel că 10% din productivitate s-a pierdut într-un interval de numai câteva săptămâni iar o treime din producţia strânsă din câmp a fost trimisă direct către fermele de animale.
Cantităţile mari de cereale recoltate de fermierii de pe piaţa locală sunt aproape în exclusivitate rezultatul suprafeţelor mari însămânţatate. Productivitatea rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană cu o medie de 4 tone/hectar. Productivitatea la jumătate faţă de Franţa, Germania, Olanda sau Austria se datorează condiţiilor meteo, poziţiei geografice a României dar şi ca urmare a tehnologiilor rudimentare de producţie pe care le aplică o parte dintre agricultori. Structura pieţei agricole este împărţită aproape în mod egal între fermele industriale şi cele de subzistenţă.
