Agricultorii s-au bătut în această primăvără pe sacii cu seminţe de soia convenţională, iar însămânţările sunt estimate la 110.000 de hectare, un plus de o treime faţă de anul trecut.
Acesta este şi cel mai mare pariu pe soia făcut de fermieri după 2007, atunci când a fost interzisă cultivarea locală a seminţelor de soia modificată genetic, o cultură tradiţională în România în urmă cu două decenii. „Eu nu am renunţat niciodată la soia, nici atunci când cultura nu avea un preţ bun“, spune Maria Perianu, de la Agro Periland din Brăila, o fermă de 1.400 de hectare, din care un sfert acoperită cu soia.
Suprafeţele însămânţate cu soia sunt în creştere de trei ani, perioadă în care piaţa a avansat cu două treimi.
„A fost bătaie pe sacii de soia, cererea a explodat. Fermierii s-au dus chiar şi către ţările vecine să caute seminţe“, spune Florin Constantin, şeful producătorului francez de seminţe Euralis, o afacere locală de peste 6 mil. euro anul trecut.
Afacerea cu seminţe de soia este în România un segment în care se învârt peste 60 mil. euro anual. România are unul dintre cele mai mari potenţiale de producţie pentru soia din UE, care este şi cel mai mare importator de soia modificată genetic din lume, după China.
