Ministerul Energiei îi cere Consiliului Concurenţei să analizeze dacă preţul la care canadienii de la Cameco Corporation vând minereul de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, respectă regulile de piaţă. Nuclearelectrica, firmă controlată de Ministerul Energiei, a renunţat să mai cumpere minereul de la Compania Naţională a Uraniului (CNU) la finalul anului trecut, aruncând producătorul într-o situaţie extrem de delicată care a culminat cu închiderea singurei mine din care se extrăgea uraniu din România, Crucea-Botuşana (Suceava).
UPDATE: Reprezentanţii Ministerului Energiei au precizat că activităţile de la mina de uraniu Crucea-Botuşana au fost reluate în vara acestui an. În mai, anul acesta, în urma unor analize privind activitatea CNU, Ministerul Energiei a precizat că s-au luat câteva măsuri printre care renunţarea la exploatarea neeconomică de la Crucea-Botuşana şi închiderea temporară a acesteia, precum şi demararea activităţilor necesare începerii exploatării de la Tulgheş-Grinţieş (judeţele Harghita şi Neamţ).
Potrivit informaţiilor existente, pentru deschiderea unei noi mine de uraniu pe raza localităţilor Tulgheş-Grinţieş ar fi necesare fonduri de circa 400 de milioane de lei pe o perioadă de nouă ani, doar pentru deschiderea minei fiind necesari trei ani.
Reprezentanţii Ministerului Energiei spun acum că de fapt a fost vorba doar despre suspendarea activităţii pe un singur perimetru, mina Crucea-Botuşana fiind compusă din mai multe exploatări, şi că în realitate exploatarea în totalitate nu a fost niciodată întreruptă, chiar dacă de la finalul anului trecut alimentarea celor două reactoare de la Cernavodă se face cu combustibil canadian. Centrala de la Cernavodă este unicul cumpărător pentru uraniul scos de CNU.
La un an după ce Nuclearelectrica a decis, invocând motive economice, să renunţe la CNU în favoarea canadienilor de la Cameco, Ministerul Energiei spune că de fapt canadienii ar putea să facă o concurenţă neloială Companiei Naţionale a Uraniului. Ministerul Energiei deţine atât CNU, cât şi Nuclearelectrica.
“Ministerul Energiei a sesizat Consiliul Concurenţei privind necesitatea efectuării unei analize a condiţiilor de piaţă pentru produsele obţinute din minereul de uraniu, inclusiv a aspectelor legate de modul de construcţie a preţurilor de comercializare, analiză care ar putea să prevină o practică anticoncurenţială, respectiv abuzul de poziţie dominantă din partea unui furnizor calificat al Socieţăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN), respectiv Cameco Corporation”, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei.
Lanţul nuclear este unul dintre puţinele lanţuri industriale complete pe care le mai are România. Deşi s-a ridicat problema reorganizării acestui domeniu astfel încât să se asigure menţinerea acestuia, una dintre soluţii fiind chiar fuziunea dintre CNU şi Nuclearelectrica, planul a fost abandonat, cele două reactoare de la Cernavodă fiind alimentate în acest moment cu uraniu canadian.
„Ministerul Energiei militează pentru păstrarea pe piaţă a produselor din uraniu ale capacităţilor naţionale de producţie în domeniu, în condiţii de eficienţă economică şi concurenţă comercială corectă, cu scopul de a oferi securitate şi stabilitate în aprovizionarea SNN cu materia primă necesară pentru fabricarea combustibilului nuclear şi pentru a menţine, în acest fel, ciclul nuclear integrat deschis al României”, spune acum Ministerul Energiei.
“Ministerul Energiei îşi exprimă Îngrijorarea cu privire la faptul că existenţa unor potenţiale practici concurenţiale neloiale ar putea conduce în timp, pe de-o parte, la riscul de incapacitate de funcţionare a producătorului român de profil, Compania Naţională a Uraniului (CNU), şi, pe de altă parte, la riscul vizând siguranţa pe termen lung În furnizarea combustibilului nuclear pentru CNE Cernavodă. Acest fapt ar ameninţa funcţionarea ciclului nuclear integrat al ţării noastre, un avantaj cert al României în spaţiul European. În acelaşi timp, ar putea fi afectată şi competitivitatea pieţei naţionale de electricitate, pe termen lung, în contextul impactului asupra CNE Cernavodă”, mai spune instituţia.
