Caută doar în titlu
Energie

Unii stau pe cash, alţii cuceresc regiunea. Electrica are Trofeul Electricianului, iar Romgaz se laudă cu descoperirile altora. Între timp, CEZ se duce în Germania şi Turcia, iar PGNiG explorează în Norvegia

România are pretenţii de hub energetic regional prin companiile sale, dar campioni precum Electrica sau Romgaz zac pe rezerve de cash pentru că managementul este în pană de idei. În acelaşi timp cehii de la CEZ cumpără companii care livrează soluţii inovatoare, cum ar fi stocarea energiei, şi deschid centrale în Turcia, una dintre cele mai avide pieţe, iar polonezii de la PGNiG câştigă licenţe de explorare în Norvegia şi semnează contracte de GNL (gaz natural lichefiat) în Qatar.

Ziarul Financiar a analizat sec­ţiunea de comunicate de presă a patru companii acti­ve în do­meniul ener­getic în ulti­mii doi ani. Exem­plele luate în cal­cul sunt CEZ, cam­pio­nul ener­getic al ce­hi­lor, un busi­ness de 3,6 mld. euro în pri­mul se­mes­tru al anului, PGNiG, cel mai puternic jucător pe care îl au polo­ne­zii în sec­torul gazelor cu afaceri de 3,9 mld. eu­ro la semestru, Elec­tri­ca, cel mai mare ju­că­tor din distri­bu­ţia şi fur­ni­zarea de ener­gie din România, şi Romgaz, cel mai ma­re producător local de ga­ze. Toa­te cele pa­tru companii sunt listate şi în toate sta­­tul este acţionar majoritar sau semnificativ.

Fiind companii listate, acestea au obli­­gaţii de transparenţă, secţiunea de comu­ni­cate de presă fiind un jurnal de business al celor patru entităţi. În con­tex­tul în care de cele mai multe ori manage­men­tul ales pro­fe­sionist al firmelor ener­getice locale justifică acu­mularea de cash prin lipsa oportu­ni­tăţilor de investiţii, Ziarul Financiar a dorit să vadă cum se descurcă alte companii de pro­fil în acest mediu „arid.“

 

Pe ce dau banii cehii?

Pe 26 aprilie 2016, CEZ a decis să in­ves­teas­că 23 mil. dolari în Tado, li­derul de piaţă la nivel european în ceea ce pri­veşte termostatele inteligente, echipa­men­te care la orizontul anului 2019 s-ar pu­tea trans­forma într-o piaţă de 2 mld. do­lari la nivel european, spun cehii. Tado este, po­trivit CEZ, unul dintre cele mai bu­ne start-up-uri la nivel global pe seg­mentul Internet of Things.

Pe 16 martie 2016, CEZ anunţă că s-a retras din licitaţie pentru a prelua activele hidro şi de cărbune ale nemţilor de la Vat­ten­fall după ce proiectul le atrăsese aten­ţia la finalul anului trecut. În noiembrie 2015, cehii intră în acţionaria­tul unei compa­nii germane, Sunfire, un pro­ducător de tehnologie care ajută la re­du­cerea emisiilor de CO2 şi care livrează so­luţii pentru pro­du­cerea de energie des­centra­lizată. Europa tre­ce printr-o tendinţă majoră prin care ma­rile unităţi de producţie de energie sunt înlo­cui­te prin centrale mai mici, cât mai apro­pia­te de locul de consum, de multe ori con­su­matorii înşişi devenind producători.

Pe 9 iulie 2015, CEZ mai face o achiziţie şi intră în acţionariatul Sonnen­bat­terie, tot o companie nemţească, spe­cia­lizată de această dată în sisteme inte­li­gente de stocare a energiei în baterii.

Skoda Praha, braţul CEZ pe partea de lucrări industriale, câştigă un proiect inclus în construcţia unui grup de 250 MW pe cărbuni în Muntenegru. În vara anului 2014 CEZ alături de un partener turc au anunţat punerea în funcţiune a unui grup de 872 MW în cogenerare. Grupul este mai mare decât un reactor de la Cernavodă, iar Turcia este o piaţă avidă de energie.

 

Trofeul Electricianului şi Ziua Copilului la Electrica

Între timp, în vara anului 2014, Elec­tri­ca, firma în care statul român este în con­ti­nuare acţionar semnificativ, se lista simultan pe bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra, făcând istorie după ce a strâns circa 2 mld. lei din acest proces. Doi ani mai târziu, banii sunt tot acolo, Electrica fiind una dintre cele mai bogate companii energetice cu 660 milioane de euro în cash sau în depozite la bănci.

Nici Electrica nu a stat pe loc în cei doi ani de la listare, dar realizările sale sunt departe de cele ale CEZ.

În august, anul aceasta, compania infor­mea­ză, din nou, că face un audit prin care analizează tranzacţiile cu certificate verzi. Pe 14 iulie, Electrica anunţă câşti­ga­rea celui mai important concurs profe­sio­nal din do­me­niul energiei electrice, Trofeul Elec­tri­cianului, prin filiala de dis­tri­buţie Electrica Tran­silvania Sud. În mai, con­du­cerea Elec­trica s-a gândit la Ziua Co­pi­lului şi a lansat un concurs pe pa­gina de Facebook. Tot în mai, Electri­ca trece la o nouă denumire şi de­vine Societatea Ener­getică Electrica. În mar­tie anunţă că nu a ajuns la nicio înţe­le­ge­re privind achi­zi­ţia pachetelor minoritare pe care Fon­dul Proprietatea le mai deţine în ca­drul companiei. Electrica mai anunţă o in­vestiţie de 2 mil. euro într-o sta­ţie, sus­ţi­ne­rea festivalului George Enescu, pre­cum şi diferite premii obţi­nute de la dife­rite publicaţii.

Dacă managementul CEZ vrea în mod evident să extragă cât mai multe beneficii din noile tendinţe ale pieţei de energie şi alear­gă în pieţe care pot aduce un plus de va­loare, Electrica este mai de­grabă o vedetă a pieţei de energie, parti­ci­pând la diferite ceremonii sau gale.

Compania ar trebui să anunţe săptă­mâ­na viitoare dacă şi-a găsit un nou CEO, după ce în martie a decis că este tim­pul pentru o schimbare, dar repre­zen­tan­ţii Electrica refuză să spună dacă se vor ţine de acest termen.

 

Ideile polonezilor în sectorul gazelor

Pe partea de gaze naturale, polonezii de la PGNiG au început livrările în Ucrai­na. În iulie, compania a anunţat o cola­borare cu In­sti­tutul Polonez de Geo­lo­gie pentru a găsi me­tode de a extrage me­tanul din depozitele de cărbuni, lucru care ar putea deveni o sursă de venit pen­tru mine, dar şi un factor care ar reduce sem­nificativ riscurile asociate cu acest tip de activitate. În iunie, polonezii îşi întă­resc poziţia din Londra prin care vor să aibă un rol semnificativ în tranzacţiile cu GNL. În mai, intră într-o licenţă de ex­plorare în Marea Barents, iar în aprilie cum­pără o companie de încălzire centra­lizată, un activ care se integrează perfect în portofoliul unui producător de gaze.

 

DNA şi proiectele altora

Între timp, Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, anunţă că a terminat investiţii de 238 de milioane de lei într-o staţie de comprimare la Sărmăşel, Mureş. Ceea ce a uitat Rom­gaz să precizeze este faptul că finalizarea investiţiei s-a făcut cu o întâr­zie­re de mai bine de trei ani.

La începutul anului Romgaz iese dintr-un perimetru din Marea Neagră în care lucra cu ruşii de la Lukoil şi în care oricum era mai degrabă musafir decât proprietar.

La începutul anului procurorii DNA au descins la una dintre sucursalele Romgaz, iar la finalul anului trecut Romgaz a anunţat un succes pe un alt perimetru din Marea Neagră, dar din nou meritele le aparţin ruşilor de la Lukoil. Romgaz şi-a redus la jumătate investi­ţiile în primul semestru al anului, spunând că şi-a îndeplinit deja obligaţiile de explorare. Producţia companiei a scăzut cu 20%, dar managementul este acoperit pentru că şi consumul a scăzut.

România este ţara cu cea mai mare producţie de petrol din regiune, de patru ori mai mare decât cea a Poloniei, şi ocupă poziţia fruntaşă şi la extracţia de gaze, potrivit statisticilor europene în care nu este inclusă şi Ucraina. Totodată, România are a doua cea mai mare capacitate de producţie a energiei electrice, prima poziţie fiind ocupată de această dată de Polonia. Prin lipsa de strategie şi prin „contaminarea“ managementului companiilor din energie cu numiri politice, România are însă doar un rol regional modest.

 

România este ţara cu cea mai mare producţie de petrol din regiune, de patru ori mai mare decât cea a Poloniei, şi ocupă poziţia fruntaşă şi la extracţia de gaze, potrivit statisticilor europene în care nu este inclusă şi Ucraina. Totodată, România are a doua cea mai mare capacitate de producţie a energiei electrice, prima poziţie fiind ocupată de această dată de Polonia. Prin lipsa de strategie şi prin „contaminarea“ managementului companiilor din energie cu numiri politice, România are însă doar un rol regional modest. 

Companii - care are si subcategorii
Monitorul Partidelor Replica lui Cîţu pentru Orban
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.