Energie

Să anunţe cotaţiile negative ale petrolului apocalipsa industriei şistului din SUA? Ce s-a întâmplat cu preţurile „este emblematic pentru tot ce merge greşit în economie“

Coronavirusul ţine blocate 90% din zborurile internaţionale din întreaga lume, arată OAG Aviation Worldwide. Aceasta înseamnă că nu mai există cerere pentru călătorii internaţionale, iar companiile aeriene sunt printre cele mai mari consumatoare de combustibil.

Coronavirusul ţine blocate 90% din zborurile internaţionale din întreaga lume, arată OAG Aviation Worldwide. Aceasta înseamnă că nu mai există cerere pentru călătorii internaţionale, iar companiile aeriene sunt printre cele mai mari consumatoare de combustibil.

Autor: Bogdan Cojocaru

22.04.2020, 00:08 1319

Prăbuşirea preţurilor petrolului ame­ri­can sub zero dolari este ceva neo­biş­nuit, dar previzibil. Semnele că se apro­pie un astfel de declin existau: pe­tro­lul cana­dian a ajuns să fie tranzac­ţionat cu mi­nus la un moment dat în ultimele săptă­mâni, la fel şi ţiţeiul rusesc. Însă colapsul pieţei ame­ri­cane spune multe despre situaţia celei mai mari eco­no­mii a lumii, despre viitorul ei şi despre pieţe în ge­neral.

Cu preţuri negative ale petrolului, cu creştere economică negativă, cu piaţa americană a muncii în picaj, ce va mai intra pe teritoriul negativ? Până şi dolarul are perspective negative. Unii analişti se aş­teap­tă ca şi dobânzile americane să ajungă acolo pentru că Rezerva Federală nu mai poate merge în nicio altă direcţie. Cele europene sunt deja sub zero.

De asemenea, pentru că preţurile ţiţeiului sunt atât de mici, pesimiştii se aşteaptă la un val de fali­men­te în industria petrolieră americană, unde multe com­panii, mari şi mici, sunt supraîndatorate şi se mi­lo­gesc de guvern să le salveze cu banii con­tri­bua­bi­li­lor. Aceasta înseamnă şi mai mulţi şomeri pe o piaţă a muncii deja în degradare rapidă şi o bom­bă a dato­riilor gata să explodeze.

Pentru unii observatori, ceea ce s-a întâmplat luni cu cotaţiile ţiţeiului american este semnalul suprem că pie­ţele nu mai reflectă realitatea, că preţurile nu mai pot fi un etalon al valorii reale a unei companii co­tate pe bursă şi „este emblematic pentru tot ce mer­ge gre­şit în economie“, după cum spune Jim Cramer de la CN­B­C. Cotaţiile ţiţeiului destinat pieţei americane au ajuns luni cu 37 de dolari pe baril sub zero, semn că nu mai există spaţii de stocare pentru ţi­ţeiul pe care lu­mea îl produce, dar nu-l foloseşte. Traderii i-au plă­tit pe cumpărători să-i scape de pe­trolul pe care nu mai au unde să-l ţină. OPEC, or­ga­nizaţia inter­na­ţională prin care iau decizii unii dintre cei mai mari pro­ducători şi exportatori de ţiţei, se lau­dă că acest com­bustibil reprezintă de fapt mo­torul eco­nomiei mon­diale. Prăbuşirea fără precedent a pie­ţei spune multe despre gradul de paralizie al eco­no­miei ame­ri­cane şi mondiale sub şocul pandemiei de COVID, dar şi despre inflexibilitatea pieţei.

Preţurile în SUA au ajuns negative în parte din cauza modului în care petrolul este tranzacţionat, ex­plică The New York Times. Contractele futures (pen­tru livrare în viitor) care cer cumpărătorilor să intre în posesia combustibilului în luna mai expirau marţi şi nimeni nu voia acest petrol deoarece n-ar fi avut unde să-l depoziteze. Contractele pentru iunie încă se tran­zacţionau la cotaţii pozitive, de 22 de dolari pe baril, cu 16% sub preţul din ziua anterioară.

Rafinările nu mai vor să transforme petrolul în benzină, motorină sau alt produs de combustie deoarece prea puţini oameni fac naveta sau călă­to­resc cu avionul, iar comerţul internaţional a încetinit accentuat. Coronavirusul ţine la sol 90% din zbo­rurile internaţionale din întreaga lume, arată OAG Aviation Worldwide. Aceasta înseamnă că nu mai există cerere pentru călătorii internaţionale, iar companiile aeriene sunt printre cei mai mari con­su­matori de combustibil. Petrolul este deja depozitat pe barje şi în orice poate îndeplini acest rol.

„Traderii s-au dus cu preţurile în sus şi în jos din motive ca specula, speranţa, mesajele pe Twitter şi auto­amăgirea“, spune Louise Dickson, analist la Rystad Energy. „Acum s-au trezit la realitate.“ Experţii în energie spun că 60% din capacitatea de stocare a petrolului la nivel mondial este ocupată. Iar depozitele sunt aproape pline în Caraibe, Africa de Sud, Angola, Brazilia şi Nigeria. Preşedintele ame­rican Donald Trump a spus că guvernul ia în considerare posibilitatea creşterii rezervelor de petrol strategice, create după embargoul petrolier din 1973-1974. Pentru producătorii americani, pers­pec­tivele sunt sumbre în orice direcţie s-ar uita. Închi­derea puţurilor de petrol şi repornirea lor când ce­re­rea îşi va reveni presupune forţă de muncă şi echi­pamente scumpe. Apoi, exploatările nu-şi revin întot­dea­una la volumul iniţial de producţie. Unele com­pa­nii nu-şi pot permite să oprească producţia, deşi func­ţionează în pierdere, pentru că altfel n-ar avea cu ce să-şi plătească dobânzile.

Iar multe companii raportează deja pierderi subs­tanţiale, experţii spunând că o parte dintre ele vor fi obli­gate să-şi ceară falimentul pentru a se proteja de creditori în următoarele luni. Halliburton, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii şi echi-p­a­mente pentru industria petrolieră, a anunţat pierderi de un miliard de dolari pentru primul trimestru. Cere­rea scade atât de rapid încât companii care în urmă cu câteva săptămâni exportau petrol îşi dimi­nuează acum producţia. Unele autorităţi locale iau în considerare reduceri ale producţiei obligatorii la nivel de stat, ceea ce ar ajuta companiile mici. Însă giganţi precum Exxon Mobil se opun unei astfel de măsuri care ar veni ca o noutate după anii 1970. Cele mai multe dintre aceste companii cu probleme îşi reduc personalul. În acest context, industria energiei din SUA a cerut într-o scrisoare semnată de mai multe companii Rezervei Federale să schimbe condiţiile unei facilităţi de creditare de 600 de miliarde de dolari pentru ca producătorii de petrol şi gaze naturale să poată folosi aceste fonduri pentru a-şi plăti datoriile în creştere, arată Reuters. Însă Fed a primit până acum circa 2.000 de astfel de scrisori în care i se cere să modifice condiţiile de finanţare ale programului prin care va achiziţiona 95% din creditele bancare eligibile ale afacerilor mici şi mijlocii.

În urmă cu trei săptămâni, când petrolul american se tranzacţiona cu 20 de dolari pe baril, iar lumea asista la un război al preţurilor între Arabia Saudită şi Rusia devastator pentru cotaţii, Whiting Petroleum devenea prima companie americană mare din industria şistului care intră în faliment în contextul actualei crize. Unii analişti estimau atunci că până anul viitor aproape 100 de producători de petrol şi gaze ar putea da faliment, cam tot câte companii s-au prăbuşit în total în 2015 şi 2016, notează CNN. Dar atunci cotaţiile erau la 26 de dolari pe baril. În medie, operaţiunile unui producător de petrol american sunt profitabile la 49 de dolari pe baril, potrivit unei analize a Dallas Federal Reserve.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO