În timp ce face tot ce-i stă în putere pentru a opri finalizarea gazoductului rusesc Nord Stream 2, Polonia îşi construieşte propriul gazoduct care să-i aducă gaze din Norvegia şi îşi întăreşte alianţa cu SUA, care-i vând gaze naturale lichefiate.
Când Margrethe Vestager, comisarul european pentru competiţie care a amendat coloşi precum Google şi Amazon cu miliarde de euro, a luat Gazprom în colimator, puţini credeau că monopolul rus al exporturilor de gaze naturale va scăpa fără vreo pedeapsă financiară. Totuşi, compania a ieşit în 2018 din anchetă promiţând concesii privind preţurile şi reexportul statelor est-europene care-i sunt cliente, dar fără să fie obligată să plătească ceva.
Însă doi ani mai târziu, cu administraţia preşedintelui Americii Donald Trump făcând lobby puternic în Europa pentru gazele naturale lichefiate americane, Polonia, un aliat regional important al SUA, loveşte Gazprom cu o amendă uriaşă, de aproape 6,5 miliarde de euro. Motivul: Nord Stream 2, un gazoduct rusesc despre care Washingtonul spune că este inutil comercial şi pe care încearcă să-l blocheze. Germania însă se încăpăţânează să-l protejeze, conductele, care dublează un gazoduct mai vechi, urmând să-i aducă gaze naturale ruseşti direct, ocolind Ucraina şi Polonia.
Autoritatea antitrust poloneză UOKiK a ordonat Gazprom, pe baza concluziilor unei anchete care a durat doi ani, să plătească suma uriaşă deoarece Nord Stream 2 ar duce la creşterea dominaţei companiei pe piaţa poloneză, notează Deutsche Welle. Amenda este echivalentă cu 10% din veniturile Gazprom, maximul posibil.
Nord Stream 2, care ar permite Germaniei să-şi dubleze importurile de gaze din Rusia, dar ar reduce puterea de negociere a Poloniei şi Ucrainei în vreo dispută legată de furnizarea de gaze cu Rusia, înseamnă „încălcarea legii şi regulilor de concurenţă loială“, iar actuala situaţie ar putea produce „consecinţe serioase pentru economia Poloniei şi cea a UE“, a explicat UOKiK.
Polonia, o ţară care a condus Parteneriatul Estic, încercarea UE de a-şi extinde influenţa comercială spre est, se împotriveşte cu îndârjire la tot ceea ce înseamnă creşterea influenţei Rusiei în Europa de Est, face eforturi de a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia, chiar dacă acest lucru este costisitor, şi s-a opus încă de la început proiectului Nord Stream 2, cu unele beneficii. Astfel, Polonia va primi o parte din trupele americane pe care Trump le retrage din Germania, spun unii, ca pedeapsă pentru că nu renunţă la noul gazoduct.
De asemenea, Varşovia s-a alăturat Washingtonului în cruciada acestuia contra gigantului chinez de tehnologie Huawei, considerat un pericol pentru securitatea naţională. Gazprom este principalul finanţator al Nord Stream 2, contribuind cu jumătate la investiţii, restul fiind plătit de cinci companii occidentale, ENGIE, OMV, Royal Dutch Shell, Uniper şi Wintershall. Trump a ameninţat că va sancţiona orice companie ajută la construirea conductei. UOKiK a amendat şi partenerii Gazprom, cu 52 de milioane de euro (tot echivalentul a 10% din cifra de afaceri), şi le-a ordonat să se retragă din proiect în termen de 30 de zile.
Kremlinul a reacţionat spunând că „fără îndoială“ că Gazprom va face „tot posibilul şi tot ce este necesar“ pentru a ataca legal decizia autorităţilor poloneze. Întrebat dacă aceasta va afecta relaţiile dintre Moscova şi Varşovia, un purtător de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin a explicat că legăturile dintre cele două state „cu greu pot fi descrise ca înfloritoare la stadiul în care sunt acum“. Polonia a reuşit să reducă ponderea gazelor ruseşti în importurile totale de gaze de la 89% în 2016 la 60% în 2019 şi mizează în continuare pe GNL americane şi gaze naturale norvegiene, sperând ca în câţiva ani să poată înlocui toate importurile ruse.
Mai mult, Polonia visează la un rol important pe viitoarea piaţă a energiei din Europa de Est prin construirea propriului gazoduct - Baltic Pipeline - în parteneriat cu Danemarca.
Anul acesta a expirat un contract de tranzit al gazelor ruse prin Polonia, iar în 2022 va expira şi contractul Poloniei de achiziţii de gaze din Rusia. PGNiG, compania naţională de petrol şi gaze poloneză, a informat deja Gazprom că acordul nu va fi reactualizat. Rezultatul este că Rusia a redus fluxul de gaze către Europa prin conductele de pe teritoriul polonez, reduse la stadiul de conducte de echilibrare, iar Varşovia pierde venituri din tarifele de tranzit, scrie Financial Times. Unii acuză guvernul polonez de politizarea excesivă a gazelor în economie din motive ideologice şi deoarece renunţă la un combustibil ieftin pentru proiecte de energie şi infrastructură scumpe.
Cât de eficiente vor fi amenzile Poloniei contra Gazprom? „Sancţiunile americane sunt principala ameninţare. În plus, Gazprom şi-a făcut un obicei din a nu respecta verdictele instanţelor“, a spus pentru The Moscow Times Maria Shagina, profesoară la Universitatea din Geneva, referindu-se la bătălia companiei ruse în instanţele din Stockholm cu Naftogaz din Ucraina. Abia după doi ani Gazprom a plătit grupului ucrainean suma de 2,9 miliarde de dolari convenită într-un proces de arbitraj, iar aceasta numai după negocieri din al 13-lea ceas pentru un nou contract de tranzit. Amenzile poloneze, a precizat ea, probabil că nu vor schimba prea multe. †Gazprom a fost obligat anul acesta într-un proces de arbitraj să returneze PGNiG 1,5 miliarde de dolari pentru supraîncărcarea facturii ani de zile. Compania poloneză a susţinut ulterior că Gazprom †n-a renunţat la practica de a cere preţuri exagerate.
Nord Stream 2 este finalizat în proporţie de 90%, dar lucrările s-au oprit din cauza ameninţărilor lui Trump.
