♦ Luni, preţul ţiţeiului Brent a urcat cu 3,3%, de la 48,40 dolari, cel mai scăzut nivel din iulie 2017, în timp ce petrolul american a atins un minim pe 14 luni înainte de a avansa cu 3%.
Criza din China a arătat cât de periculoasă este pentru piaţa petrolului o ameninţare care nu poate fi anticipată, cum ar fi un virus.
Preţul ţiţeiului este influenţat nu numai de cerere, ci şi de producţie, iar aceasta este controlată de OPEC, o grupare de state care vor discuta săptămâna aceasta măsuri pentru creşterea cotaţiilor. Un eşec al întâlnirii ar putea avea ca rezultat prăbuşirea preţurilor la 30 de dolari pe baril, spune un analist.
Preţurile petrolului au urcat cu peste 1 dolar pe baril, în ton cu elanul de pe bursele de acţiuni, după ce atinseseră minime pe mai mulţi ani la finalul săptămânii trecute, în contextul în care speranţele privind o eventuală reducere mai puternică a producţiei de către OPEC şi lansarea de noi stimulente de către băncile centrale au contracarat temerile legate de impactul epidemiei de coronavirus asupra cererii, scrie CNBC.
Ieri, preţul ţiţeiului Brent a urcat cu 3,3%, de la 48,40 dolari, cel mai scăzut nivel din iulie 2017, în timp ce petrolul american a atins un minim pe 14 luni înainte de a avansa cu 3%. Ambele cotaţii au marcat primele creşteri după şase şedinţe de scăderi generate de îngrijorările privind impactul coronavirusului.
Iniţial, preţurile au fost trase în jos de date publicate în weekend de China, cel mai mare consumator de energie din lume. Activitatea fabricilor ţării a scăzut în cel mai alert ritm din istorie în februarie, evidenţiind impactul uriaş al coronavirusului asupra economiei chineze.
„Sunt date cu un impact negativ asupra cererii mondiale de petrol şi produse petroliere“, arată Lachlan Shaw, de la National Australia Bank. Acestea sunt însă contracarate de vestea că Arabia Saudită face presiuni pentru deciderea unei reduceri cu un milion de barili pe zi a producţiei petroliere în această săptămână, în timp bancherii centrali semnalizează un apetit pentru intervenţie în scopul susţinerii pieţelor prin reducea dobânzilor, remarcă Shaw.
Preţurile petrolului s-au redus cu peste 20% de la începutul anului deşi OPEC şi aliaţii săi şi-au diminuat producţia de petrol cu 1,7 milioane de barili pe zi în linie cu un acord valabil până la sfârşitul lunii martie.
„O lipsă de acţiune din partea OPEC Ă va declanşa probabil un nou episod potenţial sever de vânzări masive“, arată analiştii Fitch Solutions.
Giovanni Staunovo, analist la UBS, crede că este posibil ca o reducere de producţie de către OPEC să nu fie suficientă pentru a schimba direcţia petrolului pe termen scurt, scrie CNN. Totuşi, acesta arată că nivelul actual al preţurilor nu este sustenabil pe termen lung.
Staunovo susţine că pieţele petrolului au nevoie de un bailout din partea OPEC şi aceasta foarte rapid.
În opinia lui Julian Lee, editorialist Bloomberg, un eşec al OPEC ar fi unul extrem de costisitor.
În condiţiile extinderii epidemiei, producătorii par să ţină de previziunile optimiste, iar estimările principalelor agenţii de forecasting arată în continuare că cererea pe 2020 va fi de un milion de barili pe zi. Spre deosebire, compania de consultanţă FGE şi-a redus estimarea de creştere a cererii pe acest an la ìaproape zeroî.
Julian Lee scrie că nu are nicio îndoială că un acord va fi încheiat în Viena în această săptămână. Costul unui eşec este prea mare, arată acesta. „În acest caz, piaţa ar rămâne vulnerabilă la o direcţie pe termen scurt sub 30% de dolari pe baril, relevă un raport Standard Chartered“, scrie acesta.
