Energie

Petrolul, cea mai importantă materie primă pentru o economie, s-a scumpit peste aşteptări din cauza tensiunilor geopolitice şi a creşterii economice. Unii analişti cred că preţurile au ajuns deja la niveluri periculoase pentru consumatori

Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei: Energia scumpă a revenit când creşterea economică este fragilă.

Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei: Energia scumpă a revenit când creşterea economică este fragilă.

Autor: Bogdan Cojocaru

11.10.2018, 00:07 1481

La începutul lunii, preţul petrolului Brent, referinţa pieţei internaţionale, a trecut cu uşurinţă de 83 de dolari pe baril, apoi de 84 de dolari, pentru a ajunge deasupra pragului de 85 de dolari, la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Sunt analişti care spun că ţiţeiul s-a scumpit deja până la cote periculoase pentru consumatori. Unii văd preţurile atingând chiar şi 100 de dolari pe baril anul acesta.

Dacă în urmă cu un an analiştii se întreceau în a ajusta pozitiv proiecţiile de creştere pentru diferitele economii ale lumii, acum îşi modifică pozitiv estimările privind preţurile petrolului, o materie primă de care depind preţurile energiei şI în cele din urmă politicile monetare şi economice ale multor state. Cotaţiile Brentului au crescut cu 30% de la începutul anului, un an în care exuberanţa a lăsat locul tendinţei de încetinire economică şi incertitudinilor geopolitice.

Pentru mulţi analişti, petrolul Brent ajuns la 100 de dolari pe baril până la sfârşitul anului este un risc material, însă nu şi o proiecţie centrală, după cum a  observat S&P Global Platts.

Ieri, când producătorii din Golful Mexic îşi închideau producţia în aşteptarea uraganului Michael şi după ce Fondul Monetar Internaţional a redus proiecţiile de creştere pentru economia globală, Brentul era tranzacţionat cu puţin sub 85 de dolari barilul. S&P Global Platts estimează, pe baza predicţiilor date de mai multe bănci de top şi analişti de profil, că preţul mediu se va apropia de 80 de dolari pe baril la finalul anului. Estimarea reflectă rezistenţa pieţei la impactul problemelor legate de producţia Iranului, ţară pe care SUA încearcă să o izoleze de pieţele internaţionale, şi a Venezuelei. 

Traderul de materii prime Trafigura ia în calcul posibilitatea ca Brentul să atingă 100 de dolari pe baril până la sfârşitul anului. Cu o proiecţie de 95 de dolari pe baril, Bank of America nu a rămas cu mult în urmă, deşi estimează că ţiţeiul va atinge acest prag în al doilea trimestru al anului viitor.

Commerzbank şi-a revizuit prognoza de preţ la 85 de dolari barilul până la sfârşitul anului, de la 70 de dolari pe baril, datorită unui deficit de producţie pe termen scurt.

„Sancţiunile americane vor avea ca rezultat un declin semnificativ al exporturilor de petrol iranian în următoarele luni. Astfel, piaţa petrolului riscă să se confrunte cu un deficit de aprovizionare în trimestrul patru“, arată analiştii de la Comerzbank.

FMI, în prognoza economică de toamnă, estimează o cotaţie medie a ţiţeiului de 69,8 dolari pe baril anul acesta, faţă de 62,3 dolari, cât estima în primăvară, şi de 52,8 dolari cât a fost preţul în 2017. Instituţia se aşteaptă ca oferta de petrol să crească gradual, ducând preţul mediu în jos la 68,7 dolari pe baril în 2019 şi la 60 de dolari în 2023.

În prezent, preţurile sunt duse în sus de o perturbare a ofertei în condiţiile în care cumpărători de petrol iranian cum sunt Coreea de Sud şi India au început să-şi diminueze achiziţiile înainte ca Washingtonul să-şi implementeze, în noiembrie, sancţiunile, notează Fox Business.

Creşterea din ultimele zile vine chiar şi după ce Arabia Saudită, liderul OPEC, şi-a majorat producţia aproape de un nivel record, după cum scrie Reuters.  Arabia Saudită şi Rusia s-ar fi înţeles în septembrie să majoreze producţia de petrol pentru a reduce preţurile şi au informat SUA despre această mutare. Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite Mohammed Bin Salman a declarat că OPEC a majorat furnizările de ţiţei cu dublul pierdut din cauza Iranului. Bloomberg are dubii legate de posibilitatea ca OPEC să facă acest lucru.

De asemenea, nivelul ridicat al preţurilor este susţinut de creşterea economică sănătoasă a Americii, cea mai mare economie a lumii.

 

John Kemp, analist Reuters, crede că preţurile au ajuns deja la un nivel care a contribuit la încetinirea creşterii economice şI a consumului în trecut.

„Energia scumpă a revenit într-un moment nepotrivit pentru economia globală“, ameninţând creşterea cererii în condiţiile în care forţa economiei lumii scade, a avertizat şI Faith Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie. „A venit timpul ca toţI jucătorii, în special cei principali şI exportatorii de petrol, să ia în considerare situaţia şI să facă paşii corecţi pentru a calma piaţa.“

Jucătorii majori dau vina unii pe alţii, cu SUA învinovăţind OPEC, Rusia arătând cu degetul spre Washington care sancţionează Iranul, şi Arabia Saudită criticându-i pe speculatori pentru creşterea preţurilor.

În realitate, scrie Kemp, sancţiunile americane, restricţiile de producţie ale OPEC şi ale aliaţilor acestei organizaţii, creşterea puternică a consumului şi construirea de poziţii de către fondurile de hedging au contribuit toate la scumpirea petrolului.

 

Cele mai vulnerabile în vremuri cu energie scumpă pe termen lung şi cu încetinire economică la nivel Mondial sunt economiile emergente. Turcia are deja probleme cu inflaţia scăpată de sub control, iar Turcia este o ţară dependentă de importul de energie. Pieţele emergente din Asia tind să sufere cel mai mult când petrolul se scumpeşte. Nici economiile avansate nu sunt imune, iar pentru cei mai mari importatori de ţiţei consumul tinde să scadă. Preţurile mai mari sunt bune pentru ţări producătoare ca Norvegia, Canada şi Brazilia. Ceea ce este surprinzător  este că, în pofida, creşterilor, aceste ţări înregistrează câştiguri mai mici decât în trecut, scrie Financial Times.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO