Satul Bozânta Mare, care aparţine de oraşul Tăuţii-Măgherăuş din judeţul Maramureş, este încălzit cu lemne, deşi încă din 1959 localitatea este traversată de o conducta de gaz metan cu diametrul de 3 metri şi o lungime de 160 de km care pleacă către Ungaria. Prin acea conductă, România devenea prima ţară exportatoare de gaze naturale din Europa, arată un studiu de caz al Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI) privind racordarea populaţiei la reţeaua de gaze.
În urmă cu 20 de ai a fost construită o staţie de reglare-măsurare (SRM), necesară racordării populaţiei la reţeaua de gaze, dar care nu a fost folosită, deşi reţeaua şi racordul au existat. Vechea SRM urmează să fie desfiinţată şi vândută la fier vechi, iar în locul ei să se construiască alta.
„Acum banii pentru noul SRMP (staţie de reglare, măsurare şi predare - n. red.) se află în contul operatorul reţelei de distribuţie a gazelor, ce urmează a face plata către operatorul de transport, cei care ne vor şi furniza acest SRM. Tot operatorul de transport a decis şi demolarea staţiei vechi, urmând a fi instalat noul SRMP ce corespunde cerinţelor tehnice impuse de lege”, spunea, în iulie 2020, în cadrul unei şedinţe de consiliu local, fostul primar al localităţii, Anton Ardelean, citat de AEI în studiu.
Noul SRM a fost evaluat la circa 700.000 de lei în primă fază, apoi primarul a eliberat o autorizaţie de construire pentru proiect, evaluat acum la 350.000 de lei, ca, într-un final, în decembrie 2020 noul primar al localităţii, fostul viceprimar Dumitru Marinescu, să anunţe începerea procedurii de achiziţie pentru proiect, care, de data aceasta, a fost evaluat la 1,38 milioane lei, dublu faţă de prima evaluare şi de aproape 4 ori mai mult decât a doua evaluare.
„Ideea este să atragem atenţia că există astfel de situaţii şi nu sunt puţine, cu implicaţii în primul rând de natură financiară. Să construieşti un sistem făcut exclusiv pe banii oamenilor care să ruginească degeaba este strigător la cer. A doua este modul în care se raportează la costuri, adică vedem trei SMR-uri, cu costuri mult diferite”, a spus, pentru ZF, preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, care este de părere că astfel de situaţii se vor repeta, în condiţiile în care nu există un organism central care să coordoneze racordarea la reţeaua de gaze a populaţiei.
Cu o rezervă dovedită de 100 miliarde de metri cubi de gaz natural, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, România are totuşi puţin mai mult de o treime – 35% - din locuinţe racordate la reţeaua de gaze. În august 2020, guvernul Orban a venit cu o ordonanţă de urgenţă prin care vrea să investească 800 mil. euro în 7 ani (2021-2027) pentru extinderea reţelei de gaze în România prin fonduri europene.
Situaţia din Bozânta Mare este cu atât mai bizară cu cât există trei SMR-uri deja la distanţă de 1 şi 3 km de sat, dar care funcţionează la mult mai puţin decât capacitatea proiectată.
„Chiar dacă ai în zonă un SMR, mai proiectezi unul la 50 de metri, care practic o să aibă aceeaşi capacitate, dar va sta la o treime”, remarcă Dumitru Chisăliţă.
La distanţă de un kilometru de SRMP Bozânta Mare este amplasat SRMP Bozânta Mică, construit şi pus în funcţiune în anul 1998, pentru o capacitate tehnică de 1.200 mc/oră. Consumul orar în perioada de vară în Bozânta Mică este de maxim 10 mc/oră, iar iarna de maxim 120 mc/oră.
Localitatea Tăuţii-Măgherăuş, de care aparţine satul, are circa 7.300 de locuitori.
Asociaţia propune, printre altele, implementarea unei platforme online dedicată realizării programului naţional de racordare la reţeaua de gaze.
