Energie

În 2019 ar putea fi vândut un pachet din Rompetrol Rafinare/Petromidia, punct final din „saga“ datoriilor de peste 600 mil. dolari pe care statul nu le va recupera niciodată

Povestea creanţei deţinute de stat la Rompetrol începe în anul 2003, când Adrian Năstase, Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu, toţi membri PSD, au semnat ordonanţa prin care Petromidia, deţinută atunci de Dinu Patriciu, a primit facilitatea de a-şi transforma datoriile istorice - în valoare de 285 milioane de dolari, plus dobânzile şi penalităţile aferente, care au urcat cifra totală la 603 mil. dolari (571 mil. euro la acea vreme) - în obligaţiuni pe şapte ani.

Povestea creanţei deţinute de stat la Rompetrol începe în anul 2003, când Adrian Năstase, Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu, toţi membri PSD, au semnat ordonanţa prin care Petromidia, deţinută atunci de Dinu Patriciu, a primit facilitatea de a-şi transforma datoriile istorice - în valoare de 285 milioane de dolari, plus dobânzile şi penalităţile aferente, care au urcat cifra totală la 603 mil. dolari (571 mil. euro la acea vreme) - în obligaţiuni pe şapte ani.

Autor: Roxana Petrescu

29.10.2018, 00:08 1291

♦ La jumătatea anului viitor ar putea fi lansată licitaţia internaţională pentru vânzarea unui pachet de 26,69% din totalul de 44,69% pe care statul îl deţine acum la Rompetrol Rafinare, administratorul Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, pentru care kazahii de la KazMunayGas, proprietarii entităţii, s-au angajat să plătească 200 de milioane de dolari printr-un memorandum semnat în 2013 ♦ Astfel, statul va încasa doar această sumă dintr-o datorie istorică de peste 600 de milioane de dolari pe care o avea de recuperat.

„Nu ştiu de unde a tot apărut această sumă. Nu există nicio datorie“, a declarat Alexey Golovin, vicepre­şe­dintele pentru dezvol­tare şi strategie din cadrul KMG Inter­na­tional, firma care deţine grupul Rompetrol.

Declaraţiile lui Golovin au fost făcute în contextul în care la finalul săptămânii trecute statul român, prin Ministerul Ener­giei şi SAPE (Societatea de Adminis­trare a Participaţiilor în Energiei), alături de KMG International au semnat formarea unui fond de investiţii, parte a unui me­morandum semnat între stat şi kazahi în 2013 şi care abia acum îşi produce primele efecte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO