Anul 2021 a adus preţuri imposibil de imaginat pentru energie şi gaz natural şi a arătat cât de vulnerabil a devenit sistemul energetic local. Totul a ajuns la scadenţă anul acesta, costul imens al abandonului politic din ultimii 30 de ani faţă de evoluţia unuia dintre sectoarele strategice ale României fiind plătit de toţi consumatorii.
1. Explozia preţurilor
Încă de la începutul anului a fost vizibilă ascensiunea fără precedent a preţului certificatelor de emisii de CO2, cu impact direct pe preţul energiei, dar abia în a doua jumătate a anului lucrurile au devenit certe. Energia electrică a ajuns în 2021 un bun de lux, la fel şi gazul natural. În cazul României, măsurile au fost întârziate în contextul în care agenda politică a fost ocupată cu lupte interne, congrese în plină pandemie sau moţiuni de cenzură.
2. Nota de plată pentru lipsa investiţiilor şi oportunitatea fondurilor europene
Anul 2021 a arătat cât de vulnerabilă a devenit România după 30 de ani de lipsă de investiţii în sectorul energetic. Astfel, pentru al treilea an consecutiv România este un importator de energie, mai mulţi specialişti din domeniu avertizând că în cinci ani este posibil ca piaţa locală să se confrunte cu un deficit major de producţie. Practic, când nu bate vântul, importul devine principala sursă pentru acoperirea consumului şi una dintre cauzele exploziei preţului la energie. În ciuda acestei situaţii interne, România are cel mai ambiţios obiectiv pentru exitul din cărbuni, anul 2032, dar nicio strategie pentru a umple golurile de producţie. Însă odată cu setarea obiectivului de neutralitate climatică la nivelul anului 2050, fonduri europene fără precedent sunt puse la dispoziţia ţărilor pentru proiecte destinate tranziţiei energetice. România are acum oportunitatea accesării unor fonduri europene de peste 13 miliarde de euro, prin PNRR şi Fondul de Modernizare, o parte din bani putând fi orientaţI pe zona de producţie. Marea întrebare este ce fonduri vor ajunge efectiv local.
3. Redeschiderea şantierului verde
Datele din piaţă, tranzacţiile anunţate sau intenţiile de investiţii oficiale dovedesc că România este în zorii unui nou boom al proiectelor de energie verde, după cel din 2009-2014. Diferit faţă de prima dată, antreprenorii locali par mai bine pregătiţi în a-şi securiza o felie din această piaţă unde ar trebui să apară primele proiecte noi concrete în 2022. Potrivit Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), pe partea de energie eoliană este aşteptată o creştere de la 3.000 MW, cât este în prezent, la peste 5.250 MW în 2030. Pe plan solar, în acest moment sunt montaţi circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 şi la 5.000 MW în 2030. Specialiştii de la BloombergNEF, de exemplu, cred că faţă de cei 6 GW estimaţi la nivel oficial, potenţialul real ar fi de 10 GW în eoliene şi solare pentru următoarea decadă, concomitent cu scăderea ponderii cărbunilor în capacitatea instalată de la 26% la doar 3%. Ca provocări majore sunt infrastructura şi lipsa cronică de forţă de muncă. Mai mult, acest nou val verde trebuie dublat de investiţii în stocare sau în unităţi stabile de producere a energiei pentru a fi asigurată securitatea sistemului energetic.
4. Semnale pentru tranzacţii majore
Finalul de an a dus mai multe informaţii, pe surse, privind un interes privind preluarea mai multor companii locale din zona convenţională a energiei. Astfel, KMG International, compania care deţine grupul Rompetrol şi implicit rafinăria Petromidia, cea mai mare unitate de procesare a petrolului din România, a spus că are discuţii cu potenţiali parteneri după ce au apărut mai multe informaţii privind o potenţială tranzacţie cu polonezii de la PKN Orlen sau cu ştefan Vuza, antreprenorul din spatele Chimcomplex. Deocamdată însă, niciun demers nu se află într-o etapă definitivă. PKN Orlena ar fi interesat şi de preluarea unor active de producţie ale OMV Petrom. De asemenea, presa austriacă a relatat în repetate rânduri că OMV ar fi interesat să vândă OMV Petrom, zvonuri niciodată comentate mai departe la nivel oficial. De asemenea, anul acesta Romgaz a preluat printr-o tranzacţie de 1 mld. $ participaţia ExxonMobil în perimetrul Neptun Deep. Tranzacţia ar urma să fie finalizată în 2022.
