Energie

Efectele celui mai distructiv atac asupra inimii infrastructurii petroliere saudite: o explozie a preţurilor ţiţeiului ar putea fi firul de nisip care scufundă economia lumii în recesiune. Se vorbeşte din nou de 100 de dolari pentru un baril

Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite Mohammad Bin Salman bin Abdulaziz Al Saud. Ţara sa este cel mai mare exportator de petrol şi cel mai mare importator de armament din lume

Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite Mohammad Bin Salman bin Abdulaziz Al Saud. Ţara sa este cel mai mare exportator de petrol şi cel mai mare importator de armament din lume

Autor: Bogdan Cojocaru

16.09.2019, 22:22 1790

„Un şoc negativ asupra ofertei ca acesta, când economia globală este într-o încetinire sincronizată, cu multe puncte fierbinţi din punct de vedere geopolitic perfect vizibile, este tocmai ce nu ne trebuie“

Atacul din aer de sâmbătă asupra unor importante facilităţi petroliere din Arabia Saudită, în urma cărora a fost blocat echivalentul a 5% din producţia globală de petrol, nu putea veni într-un moment mai rău pentru economia globală şi expune vulnerabilităţile unei pieţe dependente de câţiva jucători mari dintr-o regiune predispusă la conflicte.

Luni, în primele ore de tranzacţionare, cotaţiile petrolului au înregistrat cele mai mari creşteri din cel puţin ultimele trei decenii, reînviind speculaţiile că preţurile pot urca şi la 100 de dolari barilul, de la 59,4 de dolari barilul, cu cât era tranzacţionat ieri petrolul destinat pieţei americane, şi 65,4 de dolari barilul, cotaţia de ieri a Brentului - referinţa internaţională.

Atacurile, după unele surse cu drone, asupra celei mai mari facilităţi saudite de procesare a petrolului, cea din Abqaiq, şi a exploatării învecinate Khurais, au redus la jumătate producţia Arabiei Saudite şi au fost revendicate de rebelii Houthi din Yemen, o ţară devastată de un lung război civil. Conflictul este considerat o extensie a tensiunilor dintre Iran şi Arabia Saudită, rebelii Houthi acţionând ca proxy pentru Iran. Ei au spus că au folosit un roi de drone pentru a produce pagube uriaşe - se vorbeşte de 10 drone care şi-au atins ţinta. Secretarul de stat SUA Mike Pompeo a declarat că asaltul poartă amprenta Iranului, o ţară cu care Washingtonul are relaţii tensionate. Guvernul de la Teheran a respins acuzaţiile. Există însă şi suspiciunea că vinovaţii sunt miliţiile şiite din Irak, care ar fi folosit rachete de croazieră. Cert este că atacurile au reuşit să penetreze apărarea militară saudită şi au atins inima producţiei şi exportului de petrol a Arabiei Saudite. Ţintele se află în apropierea capitalei  Arabiei Saudite, Riyadh, şi la doar 100 de kilometri de bazele militare americane din Bahrain. Arabia Saudită este cel mai mare importator de armament din lume. Această ţară este, de asemenea, cel mai mare exportator de petrol din lume. Secretarul de stat Pompeo a declarat că nu există nicio dovadă că loviturile au venit din Yemen şi că acesta este un „atac fără precedent asupra sursei de energie a lumii“. Alţii au descris atacurile ca pe o lovitură dată uneia dintre principalele artere ale economiei globale. Unii observatori s-au grăbit să ceară un răspuns internaţional coordonat, puternic şi rapid pentru potolirea ambiţiilor Iranului.

Creşterea record a preţurilor petrolului în urma loviturilor, de 20% în cazul Brentului, nu putea veni într-un moment mai rău pentru economia mondială, deja în încetinire puternică, notează Bloomberg. Severitatea efectelor va depinde de cât de mult timp vor persista preţurile ridicate, însă escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu şi şocul iniţial al saltului cotaţiilor vor eroda şi mai mult încrederea companiilor şi consumatorilor, deja afectată de războiul comercial dintre SUA şi China. Industria germană este în recesiune, iar cea a Chinei încetineşte, ceea ce afectează creşterea celor mai importante economii din Europa, respectiv Asia. „Un şoc negativ asupra ofertei ca acesta, când economia globală este într-o încetinire sincronizată, cu multe puncte fierbinţi din punct de vedere geopolitic perfect vizibile, este tocmai ce nu ne trebuie“, spune Rob Subbaraman, strateg la Nomura Holdings. Şocul petrolier se suprapune unui lung şir de semne de avertizare despre economia globală. În cel mai recent, producţia industrială a Chinei, a doua economie ca mărime la nivel mondial, a înregistrat în august cea mai slabă creştere din ultimii 17 ani şi jumătate. Estimările FMI pentru avansul economiei globale în 2019, de 3,2%, sunt cele mai mici din 2009 încoace. Impactul şocului preţurilor petrolului va varia în funcţie de ţară şi regiune  şi de persistenţa cotaţiilor la cote ridicate. Economiile emergente, care acumulează deficite bugetare şi de cont curent, cum sunt India şi America de Sud, sunt pândite de riscul ieşirilor de capital şi deprecierii monedelor. Naţiunile care exportă petrol pot beneficia de un impuls dat veniturilor guvernamentale şi corporate, în timp ce statele consumatoare vor suporta costul la pompă. În cazul lor, creşte pericolul unui salt brusc al inflaţiei care va speria consumatorii. China este cel mai mare importator de petrol din lume şi prin urmare este vulnerabilă la creşterea cotaţiilor. De asemenea, multe ţări din Europa sunt dependente de ţiţei importat. În schimb, SUA, cea mai mare economie a lumii, mulţumită unui boom al producţiei de petrol şi gaze de şist a depăşit pentru scurt timp în iunie Arabia Saudită şi Rusia, devenind în premieră cel mai mare exportator de petrol la nivel mondial.

Cum accelerarea inflaţiei nu este o îngrijorare i­me­diată pentru economia globală, cea mai mare preo­cu­pare este efectul şocului preţurilor asupra cererii glo­bale deja slăbite. „Perturbări la nivelul producţiei de petrol şi majorări de preţuri vor sufoca puterea de cum­părare  şi vor acţiona ca frână asupra cheltuielilor într-un moment dificil pentru economia globală“, apreciază Louis Kuijs, economist la Oxford Eco­nomics. O analiză a FMI din 2017 a găsit că o deviaţie pozitivă de 10% a cotaţiilor ţiţeiului timp de un an va eroda economia globală cu 0,1% în decursul a 2 ani.

Toţi ochii sunt acum pe Saudi Aramco, compania naţională de petrol a Arabiei Saudite, de reacţiile căreia depinde oferta globală de petrol. Aramco, până acum cea mai profitabilă companie din lume, are resurse suficiente pentru a acoperi obligaţiile contractuale pentru 35-40 de zile, scrie CNBC, care citează surse apropiate situaţiei. Aramco nu a furnizat nicio dată pentru reluarea producţiei normale. O sursă a declarat pentru Reuters că revenirea la capacitatea totală de producţie ar dura „săptămâni, nu zile“. Reacţia iniţială a pieţelor la cele mai distructive atacuri asupra infrastructurii petroliere saudite a fost un salt al preţului petrolului cu 12 dolari, până la 71 de dolari pe baril. Este cea mai mare creştere de la introducerea standardului Brent, în 1988. Cotaţiile şi-au mai revenit între timp. Activele energetice saudite sunt sub asediu.

În mai şi iunie au fost bombardate tancuri petroliere în apropierea strâmtorii Ormuz şi oleoducte saudite. Atacurile nu au produs perturbări ale livrărilor, dar au scos în evidenţă vulnerabilităţile ofertei de petrol din Orientul Mijlociu. Hussein Sayed, strateg la FXTM, crede că escaladarea tensiunilor din regiune până la izbucnirea unui conflict militar ar putea împinge cotaţiile ţiţeiului până la 100 de dolari pe baril. Petrolul nu a mai fost atât de scump din 2014. Saltul ar putea să pară extrem, dar o perioadă prelungită cu perturbări ale ofertei poate împinge preţurilor mult în sus, a explicat el. Aceasta se poate întâmpla deaorece piaţa petrolului are acum un deficit brusc de producţie, pierzând peste noapte 5% din ofertă.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO