Promovarea proiectelor descentralizate de producere a energiei alături de reabilitarea clădirilor sunt câteva dintre ideile bune din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), pe zona de energie. Restul însă par mai degrabă o listă de dorinţe cu semnatar necunoscut în contextul în care toate proiectele din PNRR trebuie să fie gata în 2026 pentru a lua bani europeni. Prin PNRR România nu îşi asumă nicio ţintă privind eliminarea cărbunelui, una dintre problemele majore de rezolvat din energie, astfel că şi proiectele destinate acestei tranziţii lipsesc. Grecia, de exemplu, şi-a asumat anul 2028, măsurile pe energie incluse în PNRR-ul elen creând parţial condiţiile pentru această tranziţie.
„PNRR-urile nu sunt planuri salvatoare pe termen lung, ci un lucru foarte specific pentru că banii vor veni numai pentru proiectele care în 2026 sunt gata. Singurele investiţii care vor lua aceşti bani sunt cele care pot începe mâine“, spune Sorin Elisei, director în cadrul practicii specializate în industria de energie şi resurse naturale din cadrul Deloitte.
Pe zona de energie regenerabilă şi eficienţă energetică, România speră la 1,3 mld. euro, pentru renovări cu focus pe eficienţa energetică, dar care ar rezolva şi situaţia clădirilor cu risc seismic, se doreşte atragerea unor fonduri de 2,2 mld. euro, alte 600 mil. euro urmând să vină pe proiecte legate de dezvoltarea infrastructurii de gaze în amestec cu hidrogenul şi alte gaze verzi.
