Energie

Berlinul calcă peste opoziţia Europei Centrale faţă de dominaţia Gazprom. Kremlinul jubilează: „Comisia Europeană nu e aşa de rea“

Cancelarul german Angela Merkel alături de preşedintele rus Vladimir Putin

Cancelarul german Angela Merkel alături de preşedintele rus Vladimir Putin

Autor: Catalina Apostoiu

16.05.2017, 00:05 524
Ţările central-europene şi est-europene se opun vehement unui posibil acord între Gazprom şi Comisia Europeană în urma căruia exportatorul rus de gaze naturale ar scăpa de orice penalitate pentru acuzaţiile de abuz de putere dominantă pe piaţă.
 
Însă sunt puţine şanse ca principalele victime ale Gazprom, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, să poată sta în calea unui astfel de acord, scrie Politico.eu.
 
Cele trei ţări baltice sunt mici, iar vocile lor sunt slab auzite. Puterea diplomatică a Poloniei este diminuată din cauza conflictelor cu Comisia pe marginea acuzaţiilor că guvernul său de dreapta încalcă principiile democratice ale UE.
 
Pe de altă parte, acordul este susţinut de cea mai mare parte a Comisiei Europene, de interese energetice şi de ţări puternice ca Germania, care în mod tradiţional a plătit mai puţin decât Europa Centrală pentru gazele ruseşti şi care are relaţii majore de business cu Gazprom, incluzând cele legate de proiectul gazoductului Nord Stream 2.
 
Apoi există consideraţiile de ordin geopolitic. Relaţiile cu Rusia sunt deja tensionate din cauza sancţiunilor impuse pentru anexarea Crimeei şi intervenţiei militare din estul Ucrainei, iar deteriorarea în continuare a acestora nu ar fi de dorit.
 
Colegiul Comisarilor urmează să aprobe acordul către sfârşitul acestui an. Între timp, Comisia Europeană ar putea încerca să obţină noi concesii din partea Gazprom, însă şansele ca acordul să nu fie încheiat sunt foarte reduse. „În ultimă instanţă Comisia va ţine cont de implicaţiile politice ale neîncheierii acordului“, spune Peter Alexiadis, de la firma de avocatură Gibson Dunn.
 
Ţările care se opun unui astfel de acord nici nu au format un bloc unit împotriva acestuia. „Faptul că nu vorbesc cu o singură voce nu ajută“, susţine Alexiadis. Comisia a acuzat Gazprom de abuz al poziţiei dominante de pe piaţa gazelor din Europa centrală prin suprataxarea clienţilor (toţi din ţări aflate în conflict cu Kremlinul) şi prin obligarea acestora să nu reexporte gazele achiziţionate.
 
Numai Lituania estimează că a fost suprataxată cu 1,5 miliarde de euro de către Gazprom, echivalând cu pierderi de aproximativ 125 miliarde de euro pentru Germania.
 
„Cu siguranţă nemţii ar protesta ferm dacă ar fi plătit miliarde în plus“, spune un consultant al unui stat baltic.
 
Cazul ar fi fost unul foarte dureros pentru compania rusă. Compania s-ar fi aflat în faţa unor amenzi usturătoare de până la 10% din veniturile anuale, o sumă care ar fi ajuns la 9,5 miliarde de euro sau mai mult, plus acţiuni civile.
 
Însă acordul propus, anunţat la mijlocul lunii martie de comisarul european pe competiţie Margrethe Vestager, tratează Gazprom cu mănuşi. Gazprom a căzut de acord să raporteze anumite preţuri din ECE la preţurile din Europa occidentală şi să renunţe la clauzele ce restrictţionau reexporturile.
 
Moscova exultă în faţa posibilităţii ca Gazprom să scape fără penalităţi. Întrebat recent despre acord, Vladimir Chizhov, ambasadorul rus la UE, a declarat chicotind: „Comisia Europeană nu e atât de rea întotdeauna“.
 
Susşinătorii acordului spun că acesta este eficient, însemnând că Gazprom, şi prin extensie Moscova, se supune legilor UE.
 
Însă Europa centrală vrea mai mult decât un comportament bun pe viitor, vrea ca Gazprom să plătească pentru păcatele din trecut. Criticii acordului spun că acesta nu include nicio garanţie că Gazprom nu va reveni la vechile trucuri, mai ales după ce acordul expiră după opt ani.
 
Polonia a anunţat la câteva zile după ce acordul a fost făcut public că îl va contesta. Însă din cauza contextului politic local, acesteia îi este mai dificil să clădească o alianţă anti-Gazprom.
 
Estonia şi-a exprimat de asemenea nemulţumirea puternică cu privire la opţiunea Comisiei. Lituania a prezentat un plan detaliat al modului în care condiţiile ar putea fi îmbunătăţite.
 
Alte ţări direct afectate au avut o reacţie mai puţin vocală. Bulgaria, de exemplu, s-a limitat la a sugerat o serie de amendamente, iar Letonia a declarat că susţine parţial propunerea, înaintând de asemenea unele propuneri de modificări.
 
Cei care vor respingerea acordului speră să urmeze modelul creat de investigaţia Comisiei privitoare la Google Search, susţine un avocat. În cazul respectiv, un acord încheiat de autorităţile antitrust a căzut în 2014 după ce a trecut prin trei runde de amendamente şi comentarii. Însă acest lucru s-a întâmplat graţie opoziţiei exprimate de puternice industrii vest-europene şi de guvernele Germaniei şi Franţei.
 
Opozanţii Gazprom nu au însă atâta putere. Dimpotrivă, Berlinul este unul dintre cei mai puternici susţinători ai unui acces sporit al Gazprom la piaţa europeană, iar, potrivit unui oficial al Comisiei, guvernul german i-a transmis comisarului Vestager că este mulţumit de compromisul la care s-a ajuns.
 
 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO