Decizia luată ieri de guvern, prin care s-a aprobat ordonanţa de urgenţă care modifică şi completează Legea 220/2008, schimbă semnificativ actualul sistem prin care producătorii de energie verde sunt sprijiniţi.
În linii mari, pentru fiecare MWh de energie regenerabilă produsă, companiile de profil primesc acum un certificat verde. Acest instrument are o valoare cuprinsă între 27-55 de euro. Mai departe, certificatul este vândut către furnizorii de electricitate, cum este Electrica, de exemplu, care sunt obligaţi să aibă anumite cote de energie verde în coşul livrat clienţilor. Cum achiziţia de certificate reprezintă un cost, furnizorii îl vor trasmite în facturile plătite de populaţie şi de companii care vor da astfel mai mult pentru curentul consumat.
Toată această schemă a fost gândită pentru că România ca membru al UE trebuie ca la nivelul anului 2020 să îndeplinească anumite obiective în ceea ce priveşte ponderea energiei verzi în consum şi reducerea emisiilor de CO2. Cum investiţiile în energie regenerabilă sunt mai scumpe decât cele în energie convenţională, aceste ţinte nu ar fi putut fi atinse fără un sistem de sprijin pentru că astfel de proiecte nu ar fi fost rentabile pentru firme.
5 miliarde de euro în proiecte noi
Dacă până acum investitorii în energie verde primeau un singur certificat, indiferent de tehnologie, odată cu aprobarea noii scheme de sprijin numărul de instrumente acordate variază. Investitorii în eoliene vor primi astfel 2 certificate până în 2017, iar cei în centrale fotovoltaice vor beneficia de 6 certificate, de exemplu. Perioada de aplicare a schemei este de 15 ani.
Aceasta este vestea pe care investitorii în energie verde o aşteaptă de trei ani de zile, efectul ei fiind investiţii de 4-5 miliarde de euro în perioada următoare. "Unul dintre cele mai importante efecte al acestei ordonanţe de urgenţă este că în următorii ani se estimează investiţii directe de 4-5 miliarde euro în energia regenerabilă din România", a afirmat Dan Plaveti, preşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Primele scumpiri verzi
Pe lângă acest efect pozitiv, promovarea acestei ordonanţe de urgenţă mai aduce două efecte: scumpirea facturilor la energie şi posibile probleme pentru funcţionarea sistemului energetic.
"Calculele făcute de noi în momentul de faţă, pe un scenariu despre capacităţile care se vor pune în funcţiune în anul 2012, inclusiv producţia de energie regenerabilă care este susţinută, ne arată un impact de până în 2,5 procente pentru anul viitor", a mai precizat Plaveti.
Dincolo de acest efect în facturi, problema pe care o ridică proiectele de energie verde şi mai ales parcurile eoliene este cea a posibilităţii sistemului energetic naţional de a integra toate aceste capacităţi.
Un sistem în alarmă
Transelectrica, firma care veghează la siguranţa sistemului energetic naţional, a tras recent un nou semnal de alarmă legat de boom-ul eolian după ce transportatorul de energie a declarat anterior că a apăsat pedala de frână pentru emiterea contractelor care le permit "morilor de vânt" să se conecteze la reţea. Compania a spus foarte clar că dacă piaţa energiei nu se va dezvolta în sensul creşterii consumului de electricitate şi al punerii în funcţiune a unor capacităţi care pot feri sistemul în faţa caracterului incontrolabil al energiei eoliene, funcţionarea acestor parcuri ar putea fi limitată.
Ceea ce au încercat reprezentanţii Transelectrica să transmită este faptul că dacă se vor dezvolta parcuri eoliene peste limita de acceptare a sistemului energetic, există riscul ca unele parcuri să fie oprite pentru a nu pica întreaga infrastructură de energie din România. Problema majoră legată de aceste parcuri este că energia produsă de ele are un caracter incontrolabil, ceea ce duce la formarea unor dezechilibre în sistem.
De exemplu, în timpul nopţii când consumul de energie scade, un vânt foarte puternic în Dobrogea ar duce la o producţie de energie în excedent care nu şi-ar găsi locul în sistem. Deşi aceste dezechilibre se pot rezolva prin scoaterea din funcţiune a altor unităţi, cum este cazul termocentralelor sau al hidrocentralelor, este posibil ca nici aceste măsuri să nu mai fie suficiente. Proiecte precum hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa - Lăpuşteşti devin astfel obligatorii pentru funcţionarea sistemului energetic naţional în condiţii normale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
