♦ Începutul anului a venit cu o creştere accelerată a preţului energiei trazacţionate la zi, media primului trimestru fiind de 257 lei/MWh, cu 31% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut l Rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) arată că şi contractarea pe termen lung prin contractele bilaterale s-a scumpit semnificativ în ultimii ani ♦ Dacă în 2017 media de preţ era de 170 de lei pe MWh, anul trecut piaţa s-a închis la 257 de lei pe MWh, cu peste 50% mai mult ♦ Ce se întâmplă?
„Sunt mai mulţi factori, dar trebuie să ne uităm la evoluţia preţului certificatelor de emisii de CO2. Acolo stă o parte din răspuns”, spun specialiştii din piaţă. Certificatele de emisii sunt parte a mecanismului european, stabilit în 2005, privind reducerea poluării, companiile responsabile pentru emiterea de CO2 ca urmare a proceselor de producţie fiind obligate să facă dovada unui astfel de instrument pentru fiecare tonă emisă.
O parte din alocările de certificate sunt gratuite, companiile care depăşesc ceea ce primesc fiind obligate să achiziţioneze certificatele, la preţul pieţei, altfel riscând amenzi. Problema este că de la începutul anului, preţul certificatelor de emisii a explodat. Astfel, datele de la European Energy Exchange (EEX), platforma pe care se tranzacţionează aceste instrumente, arată că dacă media anului trecut a fost de 24 de euro pe certificat, apropiată de cea din 2019, acum tranzaţiile se închid la o valoare de 46-47 de euro pe unitate.
„Pentru 2030, estimările arată că preţul va ajunge la 55-90 de euro pe certificat pe măsură ce alocările gratuite vor continua să scadă”, arată oamenii din piaţa de profil.
Bani publici pentru poluare
Pe plan local, cea mai lovită companie din sectorul producerii de energie de această evoluţie a preţului certificatelor de CO2 este Complexul Energetic Oltenia. Anul trecut, Complexul Energetic Oltenia a generat 16,5% din energia României.
„Cărbunele se află în continuare pe primul loc în topul poluatorilor industriali. Producerea energiei electrice şi termice generează cele mai multe emisii de CO2 (48% din total), urmată de industrie (41%), agricultură şi alimentaţie (8,3%) şi aviaţie (0,8%)”, se arată într-un studiu realizat de Bankwatch, asociaţie înfiinţată în 2012, implicată în zona de promovare a proiectelor durabile din punctul de vedere al impactului de mediu.
Complexului Energetic Oltenia a primit recent un ajutor de stat de peste 1,1 miliarde de lei tocmai pentru achiziţia de certificate de emisii, dar aceste achiziţii se văd în preţ, iar mai departe influenţează întreaga piaţă.
„Complexul Energetic Oltenia închide piaţa, e referinţa de preţ. Trebuie să ne mai gândim la un lucru. Peste scumpirea certificatelor de emisii va veni şi revenirea cererii. Ce industrie mai este competitivă la aceste preţuri?”, mai spun specialiştii.
Oamenii din piaţă nu cred că există soluţii pe termen scurt, dar felul în care România îşi va reorganiza sectorul de producţie devine crucial.
„Este clar că trebuie să investim în producţie, dar nu orice producţie. Trebuie să înţelegem la ce riscuri ne expunem dacă alegem să investim în continuare în producţie de energie care emite dioxid de carbon. Desigur, resursele pe gaze trebuie exploatate, chiar dacă până acum am dormit pe ele, dar în rest focusul trebuie să fie pe energie verde pentru că aici sunt şi banii.”
