Pe 5 decembrie a intrat în vigoare Legea nr. 276/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (în continuare, „Legea 276/2020”). Moş Niculae a scos din ghetuţele asociaţiilor şi fundaţiilor tălpicii de plumb puşi în anul 2000.
Modificările sunt menite în principal să simplifice înfiinţarea unei asociaţii sau fundaţii (prin debirocratizarea procedurii, prin reducerea numărului sau simplificarea condiţiilor de îndeplinit pentru înfiinţare), cât şi funcţionarea acestora. Pare că întregul set de modificări oglindeşte principiile aplicabile în cazul societăţilor, aşa cum acestea au fost flexibilizate de mai multe ori în cursul acestui an şi transpun unele învăţăminte derivând din perioada aparte prin care trece economia.
Găsiţi în continuare principalele modificări aduse Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (în continuare, „OG 26/2000”):
Flexibilizarea anumitor formalităţi şi proceduri cu privire la asociaţii şi fundaţii
1. (Doar) statut – formă sub semnătură privată
Considerăm că cea mai importantă şi de impact modificare (atât prin importanţă, cât şi prin frecvenţa aplicării acestei prevederi) adusă OG 26/2000 vizează eliminarea obligaţiei de a pregăti doua documente separate (act constitutiv şi statut) pentru înfiinţarea entităţilor menţionate şi, mai ales, a obligaţiei de a le pregăti în formă autentică (în cazul fundaţiilor), respectiv în formă autentică sau atestată de avocat (în cazul asociaţiilor).
Aşadar, în vederea dobândirii personalităţii juridice, Legea 276/2020 prevede că membrii asociaţiei în cazul asociaţiilor, respectiv fondatorul sau fondatorii fundaţiilor încheie un singur act, statutul asociaţiei sau al fundaţiei, prin înscris sub semnătură privată. Totuşi, în cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a statutului rămâne obligatorie (pentru a respecta formalităţile legale de transfer privind imobilele). Consolidarea într-un singur instrument facilitează şi abordarea modificărilor informaţiilor din statut (existenţa a doua instrumente ridica dezbateri cu privire la organul competent pentru aprobarea diverselor modificări).
Flexibilizarea formei în care se încheie statutul entităţilor în discuţie este extrem de utilă având în vedere că, în practică, această obligaţie îngreuna foarte mult procesul de înfiinţare, dar mai ales procesul de modificare a oricărui aspect inserat în actul constitutiv şi/sau statut (acum doar statut) (i) fie prin faptul că era necesară prezenţa unui notar sau a unui avocat la adunarea generală a unei asociaţii sau la şedinţa consiliului director al unei fundaţii, pentru autentificare sau atestarea documentelor modificate, (ii) fie prin faptul că, după adoptarea modificărilor, era necesară deplasarea membrilor adunării generale sau consiliului director la un notar pentru îndeplinirea formalităţilor.
În orice caz, autentificarea notarială sau atestarea avocaţială interveneau ca supra-formalităţi chiar înainte ca instanţa să se pronunţe asupra lor, motiv pentru care operaţiunea se transforma într-un proces birocratic, lent şi nejustificat din perspectiva formalismelor menţionate.
În lipsa unei reglementări exprese, se pune întrebarea dacă în cazul statutelor existente, deja încheiate în formă autentică, modificările viitoare trebuie să respecte aceeaşi formă în baza principiului simetriei formelor. Considerăm că singura interpretare care ar fi în linie cu noile modificări ar fi aceea că prevederea menţionată se va aplica şi tuturor asociaţiilor şi fundaţiilor existente, pentru modificările viitoare, astfel încât, treptat, toate aceste entităţi să îşi înlocuiască statutul cu unul sub semnătură privată (respectând în continuare regulile privind transferul imobilelor).
2. Simplificarea dosarului de înfiinţare
În aceeaşi ordine de idei, o altă modificare adusă prin Legea 276/2020 vizează cererea de înscriere a asociaţiei, respectiv a fundaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, care a fost simplificată, iar numărul documentelor necesare pentru înscrierea în acest registru a fost diminuat (de exemplu actele doveditoare privind patrimoniul iniţial al asociaţiei se vor depune doar în cazul aportului în natură constând în bunuri imobile, nu mai este necesar acordul vecinilor sediului dacă se declară pe propria răspundere faptul că asociaţia sau fundaţia nu va desfăşura activitate la sediul ales- din nou, aliniere cu Legea Societăţilor).
3. Reguli mai flexibile de ţinere a şedinţelor adunării generale, respectiv consiliului director
Remarcăm faptul că au fost introduse reguli mai flexibile (permanente) de desfăşurare a reuniunilor organelor statutare ale asociaţiilor şi fundaţiilor, prin mijloace accesibile şi eficiente. Cel mai probabil, aceste măsuri au fost determinate de contextul pandemiei de SARS CoV-2, context în care au fost impuse restricţii de circulaţie si de organizare a unor adunări fizice, ceea ce a îngreunat foarte multe procesul de luare a deciziilor în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Astfel, în conformitate cu Legea 276/2020, adunarea generală şi consiliul director în cazul asociaţiilor, cât şi consiliul director în cazul fundaţiilor pot avea loc şi prin mijloace electronice de comunicare directă la distanţă, iar hotărârile, respectiv deciziile pot fi semnate inclusiv cu semnătură electronică extinsă.
Deşi nu este prevăzut expres, din raţiuni ce ţin de o mai bună organizare, considerăm că asociaţiile şi fundaţiile care doresc să implementeze acest mecanism de luare a deciziilor ar trebui să işi întocmească o procedură de ţinere electronică a adunărilor/şedinţelor şi de vot electronic. O astfel de procedură ar trebui să cuprindă inclusiv modul de identificare a participanţilor la şedinţă, de exemplu prin transmiterea înainte de şedinţă a numărului de telefon de pe care aceştia vor accesa conferinţa, împreună cu documentele care atestă calitatea de membru în organul statutar respectiv. Mai multe detalii cu privire ţinerea adunărilor generale ale asociaţilor/acţionarilor unor societăţi, care ar putea fi implementate şi în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor găsiti aici.
Beneficiarul real al asociaţiilor sau fundaţiilor
1. Eliminarea obligaţiei de depunere a declaraţiei anuale
Prin Legea 276/2020 a fost eliminată obligaţia asociaţiilor şi fundaţiilor de a comunica anual Ministerului Justiţiei datele de identificare ale beneficiarului real, în vederea înregistrării actualizării evidenţei privind beneficiarii reali ai asociaţiilor şi fundaţiilor. În prezent, asociaţia sau fundaţia are obligaţia de comunicare ante-menţionată ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real. Prin această modificare, se evită obligaţia de a depune nişte declaraţii anuale care nu conţin alte informaţii decât cele existente deja în registrele autorităţilor sau în documentele depuse la înfiinţare sau ulterior, în cazul unei modificări.
2. Eliminarea obligaţiei de depunere a declaraţiei în anumite cazuri
Totodată, sunt prevăzute câteva excepţii de la obligaţia depunerii declaraţiei pe proprie răspundere care cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali. Sunt exceptate asociaţiile sau fundaţiile constituite sau conduse doar de persoane fizice, atunci când singurii beneficiari reali sunt cei prevăzuţi în statut. În acest caz, în lipsa depunerii declaraţiei privind beneficiarul real, Ministerul Justiţiei este obligat să completeze din oficiu Registrul beneficiarilor reali pe baza documentelor care însoţesc cererea de înscriere a modificării care implică şi schimbarea beneficiarilor reali. Sunt exceptate, de asemenea, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, astfel cum sunt definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi structurile federative formate de acestea.
3. Flexibilizarea formei declaraţiei
În acelaşi spirit, Legea 276/2020 flexibilizează cu caracter permanent forma declaraţiei şi prevede faptul că declaraţia privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi comunicată fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poştă şi curier.
Alte modificări relevante cu privire la asociaţii
Conform modificărilor aduse OG 26/2000, patrimoniul iniţial care trebuie să fie menţionat în statutul asociaţiei, sub sancţiunea nulităţii absolute, nu mai este restricţionat la suma de minimum 200 lei.
În plus, prin Legea 276/2020 s-a abrogat prevederea conform căreia o filială a unei asociaţii avea un număr de minimum 3 membri. În prezent asociaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un număr minim de 2 membri, organe de conducere proprii şi un patrimoniu distinct de cel al asociaţiei.
De asemenea, creşte numărul persoanelor din afara asociaţiei care pot face parte din consiliul director de la cel mult o pătrime, la cel mult o treime din componenţa sa, potrivit noii reglementări.
Totodată, prin Legea 276/2020 a fost modificată şi definiţia asociaţiei, care în prezent reprezintă „subiectul de drept privat constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes general, al unor colectivităţi sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial”. S-a reglementat, de asemenea, un caz distinct de asociaţie, care aparţine minorităţilor naţionale.
Alte modificări relevante cu privire la fundaţii
Noua reglementarea prevede un prag mult mai mic pentru activul patrimonial iniţial al fundaţiei a cărui valoare totală trebuie să fie cel puţin de 10 ori salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la data constituirii fundaţiei (în comparaţie cu cel puţin de 100 de ori, în vechea reglementare).
Şi pragul prevăzut în cazul excepţiei de la regula de mai sus (în cazul fundaţiilor al căror scop exclusiv, sub sancţiunea dizolvării pe cale judecătorească, este efectuarea operaţiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziţia altor asociaţii sau fundaţii, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă), a fost diminuat semnificativ, astfel încat în acest caz activul patrimonial iniţial poate avea o valoare totală cel puţin de două ori salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (în comparaţie cu cel puţin de 20 de ori, în vechea reglementare).
Concluzionând, considerăm că modificările introduse prin Legea 276/2020 sunt binevenite şi sperăm să faciliteze în continuare activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor (entităţi care de cele mai multe ori îşi propun să susţină cauze de interes general).
