"Cel mai greu lucru de facut la BRM este construirea unei mase critice, a unei limite de lichiditate. Daca s-ar impune o masura administrativa care ar obliga comerciantii sa realizeze pentru o perioada tranzactii numai pe Bursa, am putea depasi acest prag. Dar intr-o tara ca Romania, guvernul se fereste sa nu fie acuzat de crearea artificiala a unei piete, desi astfel de masuri s-au luat si in alte tari mai dezvoltate.
BRM se afla de ani de zile in aceasta schiza", a declarat noul presedinte al institutiei, Septimiu Stoica, fost presedinte al Bursei de Valori Bucuresti pana in noiembrie trecut. Numarul contractelor incheiate la BRM in prima jumatate a anului a fost de 1.265, in valoare de 200 de milioane de euro. Obiectivul institutiei pentru anul acesta este un volum de tranzactionare de 1,5 miliarde de euro, in crestere cu 150% fata de anul trecut.Spre comparatie, comertul anul trecut in Romania a fost de circa 80 de miliarde de euro. Adunarea Generala a Actionarilor a votat in sedinta de la inceputul lunii august o noua structura a consiliului de administratie, un nou presedinte al bursei si un nou director general, Gabriel Purice.
Actuala conducere o inlocuieste pe cea numita la inceputul anului. Radu Popa, presedinte-director general al BRM in primul semestru din 2008, a adus institutia de pe minus pe plus si, inainte sa fie demis, a denuntat vechea conducere la DNA, Garda Financiara, Curtea de Conturi de neregulile constatate in urma auditului financiar.
Bursa Romana de Marfuri, cu o cifra de afaceri de 3 mil. euro in 2007 si o pierdere de 1,5 mil. euro, a fost condusa de la infiintare pana in ianuarie de inginerul Mircea Filipoiu, a carui activitate a ajuns in instanta. Despre jocurile BRM sunt prea putine informatii oficiale cu ce s-a intamplat de fapt inainte de 2008, dar dupa ce s-a schimbat conducerea de doua ori in jumatate de an, bursa s-a dezmortit.
Acum important pentru Romania e sa functioneze asa cum ar trebui, ca un operator de piata, ca un barometru economic care sa ofere preturi de referinta, spun reprezentantii institutiei. "Bursa de Marfuri ar trebui sa fie cea care stabileste pretul. De exemplu, tranzactiile cele mai mari nu se fac la bursa de la Chicago, dar se fac luand in considerare acele cotatii. Pentru ca BRM sa gaseasca pretul de referinta pe o piata reala, e nevoie de rabdare, strategie, modificari de legislatie, completari. Altminteri inregistram tranzactii sporadice", a spus Septimiu Stoica. Legea burselor de marfuri a fost publicata in 2005 si este diferita de modul in care a fost gandita sa functioneze Bursa de Marfuri in 1992, cand s-a infiintat.
"Primul verdict pe care l-am dat, fara prea multe investigatii, a fost ca legea burselor de marfuri trebuie modificata si completata cu produse derivate, iar cadrul legislativ pe probleme punctuale, precum cerealele, trebuie imbunatatit", a declarat Stoica. Licentierea silozurilor a fost in mare parte reglementata prin emiterea de certificate de valoare (Recipisa Warrant) care atesta deponentului calitatea si cantitatea marfii. Fara aceste certificate, la BRM tranzactiile cu cereale sunt greu de realizat din cauza transportului si a depozitarii marfii.
Aceste titluri ofera de fapt posibilitatea ca o tranzactie cu sute de tone de cereale sa se incheie doar prin schimbarea numelui pe certificatul de valoare a marfii. "Lipseste insa ultima veriga, si anume un fond de garantare administrat de stat, adica asigurarea marfii pentru cel care o depune. Functionarea certificatelor de depozit va fi caramida pusa la temelia ringului cerealelor.
In Ungaria, spre exemplu, aceste certificate de valoare functioneaza", a mentionat Stoica. Bursa Romana de Marfuri ar putea fi implicata in achizitia de cereale de la producatorii agricoli pentru reintregirea rezervelor statului, problema discutata recent de conducerea institutiei cu ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian. In ce priveste contractele la termen, adica posibilitatea de a incheia o tranzactie viitoare la un pret prestabilit, ar putea fi solutia salvatoare a BRM, considera oficialii. Volumul tranzactiilor s-ar mari considerabil, intrucat in Romania nu exista posibilitatea de a incheia un contract la termen avand ca activ suport o marfa, ci doar actiuni, indici, curs, dobanda (derivatele de la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu). BMFMS are doar numele de bursa de marfuri, in realitate insa nefiind incheiate niciodata contracte cu marfuri.
Daca o persoana din Romania vrea sa cumpere, spre exemplu, petrol la un pret anume la un moment viitor, nu are alta posibilitate decat pe pietele internationale, precum Bursa din New York. Bursa Romana de Marfuri este departe de a avea un calendar de tranzactionare ca alte burse. Tranzactiile se fac periodic, mai degraba aleatoriu, admit chiar sefii Bursei. Daca statul exclude din start varianta unor metode administrative care sa oblige comerciantii sa foloseasca platforma BRM, ce solutii ar mai fi pentru atragerea clientilor? Ce ar mai putea oferi BRM celor care realizeaza tranzactia prin aceasta institutie? "Vrem sa le creem conditii corecte de pret si posibilitatea de a incheia tranzactia intr-un timp cat mai scurt. La o licitatie, pretul se imbunatateste, dar mediul de afaceri din Romania ar trebui sa se dezvolte astfel incat nu asta sa fie scopul. Cumparatorul nu trebuie sa caute un pret cat mai mic, iar vanzatorul un pret cat mai mare. In Vest, comerciantii se duc la Bursa sa realizeze tranzactia la pretul corect.
Bursa ajuta producatorul de a nu vinde sub imperiul momentului, de a nu realiza tranzactia in conditii de presiune. Cel care incearca sa faca un avantaj din greseala partenerilor trece peste conceptul de etica in afaceri. Comerciantii din Romania ar trebui sa caute sa incheie tranzactia la pretul corect si prin calea cea mai simpla", este de parere Stoica. Companiile de stat sau institutiile publice nu sunt obligate sa cumpere prin bursa, dar sunt nevoite sa faca licitatii publice, conform legii achizitiilor publice. In afara Bursei de Marfuri, acest lucru se transforma intr-un proces complicat ce dureaza mai mult de o luna, pentru anunturi publice, inscrieri si alte proceduri.
La BRM, o achizitie publica poate sa dureze si o saptamana, iar costurile ajung in final sa fie mai mici. Legea privind achizitiile publice a fost un prim pas bun pentru BRM, considera specialistii. Conducerea din primul semestru intentiona listarea Bursei Romane de Marfuri la alta bursa intr-un termen de doi ani.
"Ideea de listare e un lucru trendy, tine de imagine, care este intr-adevar un activ important al fiecarei companii. Dar daca BRM se va lista, o va face pentru obtinerea unei finantari pentru a dezvolta un proiect. Listarea unei companii este un proces de succes, dovedeste credibilitate, valoarea actiunilor creste, dar pentru BRM cel mai important aspect e finantarea", a spus Stoica. Bursa Romana de Marfuri are doua componente, una de Bursa - cu functie de utilitate si necesitate intr-o economie capitalista - si una de societate pe actiuni, cu sefi executivi si profit.
Pana in august, atributiile de presedinte al bursei si cea de director general apartineau aceleiasi persoane, dupa cum si legea burselor de marfuri pomeneste termenul de "presedinte-director general". Dar odata cu actuala conducere, la BRM s-a incercat separarea functiei administrative de cea executiva, pentru un spor de credibilitate. Gabriel Purice este presedinte-director general, insa toate atributiile executive ii revin lui Constantin Duta, directorul executiv.
Stoica a fost pana in toamna trecuta presedinte al BVB. In prezent detine sase functii, si anume: presedinte al BRM, presedinte al Camerei de Arbitraj la BVB, presedinte al Institutului de Guvernanta Corporativa (IGC - BVB), colaborator la societatea de brokeraj Bucuresti Global Invest, consilier la casa de avocatura Salans, si detinatorul propriului cabinet de avocatura pe probleme financiare. "Nu intra in conflict functiile pe care le am. Si nu sunt doar functii, ci si responsabilitati reale. De fapt, sunt unghiuri diferite de a privi acelasi lucru: bursa", a spus Stoica.
Bursa Romana de Marfuri are in prezent 113 actionari. Fiecare detine un procent mai mic de 5%, conform legii burselor de marfuri. Actionarii care de la inceputul acestei luni detin procentul maxim sunt: Arena Group, Bost Consulting, CCIA Galati, DVM - Delta Valori Mobiliare, Editura Adevarul, Elba, Elpis, Nova Trade, Proiect Consulting, Roconsult.
Pe piata licitatiilor se deruleaza proceduri de achizitii, vanzari, inchirieri si concesiuni. Valoarea contractelor incheiate prin licitatii in primul semestru din 2008 este de 135 mil. euro, iar numarul de tranzactii depaseste 1.000.
Pe piata la disponibil se tranzactioneaza marfuri fungibile (care se caracterizeaza prin omogenitate si standardizare) in cele noua ringuri: produse petroliere, energie electrica, gaze naturale, carbune, ringul contractelor de procesare combustibili, marfuri generale, materiale de constructii, cereale si legume-fructe. Valoarea contractelor incheiate anul acesta in ringurile BRM este de 65 mil. euro, iar numarul de tranzactii a fost de 195.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
