Intr-o opinie scrisa dupa alegeri, cand politienii nu stiau cum sa-si imparta portofoliile, intrebam retoric: “De de politicienii nu vor Sanatatea si Educatia?” Si raspundeam: “Simplu, sunt speriati de ceea ce s-a intamplat cu ele. S-au transformat in “sisteme incontrolabile” cu o constiinta proprie, avand la baza o infrastructura indestructibila si descentralizata de feude si sinecuri politice transpartinice sau de familie. Niste colosi imposibil de intors din drum, cu o existenta a lor in afara realitatilor si nevoilor Romaniei”.
Acum, schimband un Ministru la 3 luni pentru ca este de vina ca sanatatea a fost adusa la starea de avarie in care se afla de catre toti cei care au condus-o in ultimii 10-15 ani, avem dovada ca “sistemul incontrolabil” din Sanatate chiar nu mai poate fi controlat. Si mai cu seama spitalele nu au fost si nu sunt controlate, pentru ca in marea majoritate sunt ale primariilor si consiliilor locale. De la cartofii cumparati de bucatarii, la firmele de paza, la (mai nou) firmele care controleaza testarile Covid si pana la studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale mamut, fiecare banut care se misca este in vizorul cuiva care si-l adjudeca prin firme de clientela politica. De aceea intentia sau reusita schimbarii unor directori de spitale duce implacabil la caderea Ministrului Sanatatii.
Viitorul nou Ministru al Sanatatii va fi secerat cu o rafala rapida daca incearca sa mai schimbe un director de spital, indiferent ce acuzatii i se vor aduce. Pentru ca sa-i fie clar Domnului Ministru, nu este spitalul lui si nu el a pus acolo directorul ca sa-l poata schimba asa cum doreste. Asadar, sa-l lase mai bine acolo, pentru ca altfel scripetii si proptelele masinariilor transpartinice si de familie se pun in miscare si Ministrul va fi revocat, iar echilibrul invizibil va fi restaurat.
Un scurt inventar al ultimelor 15 luni: management militar la mai multe spitale; tragedia de la Piatra Neamt din vina Ministrului Tataru; scandalurile cu iz politic de la spitalele din Cluj si Sibiu; tragedia de la Victor Babes, picatura care a umplut paharul Ministrului Voiculescu.
Si ironic, ambii ministrii vorbeau tocmai despre preluarea controlului spitalelor de catre Ministerul Sanatatii.....
Sigur, politicienii vor iesi cu pase fine, ca la Ministerul Sanatatii este nevoie de grija pentru pacient, de competenta, de reforma, de comunicare, de predictibilitate, de gestionarea pandemiei, etc. Dar de fapt sunt exact atributele pe care nimeni nu si le doreste cu adevarat de la un Ministru al Sanatatii, pentru ca daca ar exista grija pentru pacient, competenta, reforma, comunicare, predictibilitate si gestionarea pandemiei s-ar opri furtul zecilor de miliarde din finantarea spitalelor din Romania.
Sunt voci care spun ca actuala guvernare are in plan secret privatizarea spitalelor publice. Poate ca nu este inca clar pentru toata lumea, dar ele au fost deja “privatizate” in ultimii 10-15 ani.
