► Agricultura României a început să facă paşi spre digitalizare, dar eforturile trebuie dublate având în vedere că este încă departe de nivelul de tehnologizare a statelor agricole puternice.
► Accelerarea dezvoltării agriculturii şi îmbunătăţirea competitivităţii fermelor româneşti vor putea fi posibile doar prin investiţii în noi tehnologii inovatoare, inclusiv în agricultura de precizie.
► A patra revoluţie industrială (4IR) schimbă activitatea de producţie a fiecărui jucător agricol, de la o fermă de familie la o fermă mai mare, şi conduce la un nou lanţ valoric care înseamnă: aplicarea analizelor pentru a opera echipamentele mai eficient; formulări mai precise pentru furaje; gestionarea stării animalelor; crearea de noi pieţe; gestionarea logisticii, a preţurilor, performanţa clienţilor şi multe altele.
► De asemenea, răspândirea aşa-numitelor opt tehnologii esenţiale – cum ar fi AI, blockchain, dronele şi Internet of Things – în agricultură duce la randamente crescute, la costuri mai mici şi la impact redus asupra mediului. Aceste instrumente permit, de asemenea, fermelor să deblocheze noi inovaţii care sporesc rezistenţa culturilor la evenimente meteorologice extreme şi la schimbările climatice.
► Pentru a prospera în 2030 şi mai departe, companiile agricole trebuie să aleagă cu atenţie dintre noile tehnologii, pentru a evita pierderea timpului şi a banilor sau a oportunităţilor.
► Tehnologia este cea care face diferenţa, iar în ultimul an am văzut multe iniţiative şi investiţii ale companiilor din România în această direcţie: noi fabrici, utilaje performante, utilizarea diferitelor tehnologii pentru monitorizarea şi eficientizarea diverselor activităţi.
