ABB, gigantul industrial elvetiano-suedez, care se confrunta cu probleme majore, ar putea desfiinta pana la 40.000 de locuri de munca in urma reorganizarii grupului care presupune reducerea numarului de divizii de la cinci la doua, relateaza Financial Times.
Ultima incercare a grupului de a recastiga increderea investitorilor urmareste reducerea costurilor cu 800 de milioane de dolari pe an. Aceasta masura va accelera restucturarea care va transforma radical grupul elvetiano-suedez astfel incat va mai semana foarte putin cu imperiul industrial creat de Percy Barnevik, fostul presedinte al grupului, cazut in dizgatie, care a demisionat in noiembrie trecut in urma unui scandal in problema salarizarii.
Directorul general al ABB Jurgen Dormann, industriasul german care si-a asumat sarcina de a salva grupul, a anuntat concedieri masive dupa ce rezultatele financiare pe al teilea trimestru au aratat clar faptul ca vanzarile scad continuu. O serie de manageri de varf vor fi printre primii pe lista concedierilor, in special aceia care au supraestimat luna trecuta posibilitatile de redresare financiara a grupului.
ABB a raportat o pierdere neta pe al treilea trimestru de 183 de milioane de dolari si o scadere cu 13% a comenzilor la 4,6 miliarde de dolari. Comenzile pentru proiectele mari, de peste 1,5 milioane de dolari, au scazut cu 72%.
ABB, ale carei actiuni au pierdut mai mult de doua treimi din valoare dupa ce a esuat sa-si atinga obiectivele de profit si a anuntat ca nu va mai fi capabila sa-si plateasca datoriile pentru azbest care au ajuns la sume enorme, a dezvaluit un plan de reorganizare care presupune reducerea celor cinci divizii al numai doua care sa se concentreze pe activitatea sa de baza - tehnologii pentru industria energetica si echipamente automatizate.
Dormann a anuntat ca diviziile ABB de petrol, gaz si cea petrochimica sunt pregatite pentru vanzare.
ABB, care este cea de-a doua companie de echipamente electrice a Europei, dupa valoare vanzarilor, are in prezent 146.000 de angajati in toata lumea, dintre care 6.800 in Marea Britanie si 14.000 in Statele Unite. Diviziile de tehnologii pentru industria energetica si de automatizari au in total 106.000 de angajati, ceea ce inseamna ca forta de munca a grupului va trebui probabil sa fie redusa cu o treime.
Datoria neta a grupului a crescut in ultimul trimestru de la 1,5 miliarde de dolari, la 5,5 miliarde de dolari, ca urmare a cashflow-rilor negative.
Reprezentantii ABB au declarat ca o serie de companii s-au aratat deja interesate de diviziile sale de petrol, gaz si petrochimice. Printre potentialii ofertanti se numara FMC Technologies si Cooper Cameron din Statele Unite.
Jungen Dormann, noul presedinte al ABB, le-a dat o ultima sansa directorilor executivi de a salva compania. El a promovat doi veterani din ABB la conducerea celor doua divizii de baza ale grupului. Dinesh Paliwal, un indian de 45 de ani, va conduce divizia de automatizari, iar germanul Peter Smits, 51 de ani, pe cea de echipamente pentru industria de energie. Pana la numirea lui Dormann in functia de director general, care a avut loc luna trecuta, ABB fusese condusa numai de directori suedezi.
Colapsul recent al actiunilor ABB s-a repercutat asupra pietelor financiare europene, care pana acum au fost scutite de socuri puternice din partea sectorului corporativ, cum au fost cele care au lovit anul acesta increderea investitorilor americani.
Actiunile ABB au fost puternic afectate de nivelul ridicat al platilor compensatorii ca ar putea fi acordate in cazul cunoscut sub denumirea de criza azbestului. Combustion Engineering, un producator de boilere din Connecticut, achizitionat de ABB in 1990, a ajuns cu nivelul costurilor la peste un mld.$ din cauza miilor de procese intentate de cetateni americani care acuza compania ca le-a cauzat imbolnavirea prin expunere la azbest.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
