► Băncile s-au descurcat bine în condiţiile pandemiei, şi după ce au rămas în alertă şi prudente din perspectiva riscului pe durata ultimilor doi ani, este de aşteptat ca în 2022 şi 2023 să pună în practică planurile de restructurare anunţate anul trecut, care implică regândirea modelului actual al sucursalelor, orientarea către client şi o acoperire digitală cât mai mare. Viitorul se întrevede tot mai digital, iar studiile noastre arată că volumul de plăţi fără numerar la nivel global aproape se va dubla până în 2025 faţă de nivelul din 2020, ajungând la 1,9 trilioane de tranzacţii, şi se va tripla până în 2030.
► Băncile din România vor avea însă şi preocupări în plus precum reglementările prudenţiale, cerinţele fiscale şi creşterea ratei creditelor neperformante (NPL). Raportările pe care băncile trebuie să le facă implică un volum foarte mare de informaţii, o colaborare foarte strânsă între departamente, mult timp alocat şi costuri foarte ridicate şi ne referim la întocmirea dosarelor preţurilor de transfer, obligaţia de raportare a aranjamentelor transfrontaliere din cadrul DAC 6, iar din 2023 SAF-T. Rata creditelor neperformante este ţinută încă sub control de facilităţile oferite de guvern ca urmare a pandemiei, la nivelul de 3,98%, dar estimările arată că va începe să crească. În această perspectivă, este foarte importantă schimbarea legislaţiei fiscale, iar Ministerul Finanţelor analizează această posibilitate.
► Provocarea pentru industria serviciilor financiare constă în modul în care acest sector este capabil să navigheze în acest mediu dificil, echilibrând în acelaşi timp reducerea costurilor, investiţiile şi conformarea la cerinţele de reglementare.
