♦ Ziarul Financiar începe astăzi o serie de articole pe tema „De ce sunt salariile mici în România“, menită să atragă atenţia asupra unui fenomen cu care piaţa muncii se confruntă deja de câţiva ani: milioane de angajaţi din sectorul privat sunt plătiţi cu salarii mici, apropiate de nivelul minim, deşi angajatorii se plâng de deficit de personal. Cum s-a ajuns în această situaţie, care sunt consecinţele şi ce e de făcut? Analizele pe tema „De ce sunt salariile mici în România“ vor oferi răspunsurile la aceste întrebări.
Recentul anunţ al grupului german Dräxlmaier care spune că va construi o fabrică de baterii pentru maşini electrice la Timişoara aduce în prim-plan una dintre cele mai stringente probleme, structurale, ale economiei româneşti: de ce nu reuşim, la 14 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, să creştem nivelul de calificare al forţei de muncă în aşa fel încât oamenii să câştige mai bine?
„Salariile mici se dau unei forţe de muncă nespecializate, care lucrează la bandă, unde investiţia pentru pregătirea personalului este mică. Sunt meserii conjuncturale, de care o fabrică are nevoie pentru un anumit produs. Trebuie să renunţăm la acest avantaj comparativ pe care l-am avut până acum câţiva ani, şi anume costul scăzut al forţei de muncă. Am avut salarii mici, o situaţie a salarizării sub nivelul mediei europene şi asta a atras investiţii străine cu consecinţe grave, negative, pentru economie“, a explicat profesorul de economie Mircea Coşea.
În opinia lui, România nu a reuşit, cu aceste investiţii, să ridice per ansamblu valoarea adăugată pentru ţară, care a rămas mult sub media europeană.
„Valoarea adăugată a plecat spre investitorii străini, profitul lor a crescut, iar investiţiile nu au stimulat ridicarea calităţii forţei de muncă“, a mai spus Coşea.
Investiţia germanilor de la Dräxlmaier are o valoare de 200 de milioane de euro şi va crea 1.000 de locuri de muncă.
În Timişoara, un muncitor într-o fabrică auto câştigă, în medie, circa 2.000 de lei net pe lună (3.500 de lei brut), la care se adaugă sumele obţinute din orele de muncă suplimentare.
În Timiş, unul dintre cele mai bogate judeţe ale ţării, salariul mediu era în luna martie a acestui an de 3.785 de lei net, potrivit celor mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică.
„Avantajul costului mic cu forţa de muncă anihilează motivarea trecerii la avantajul venit din dezvoltarea prin tehnologie. Sunt investiţii în componente auto, în maşini de spălat şi în frigidere, dar ele nu au tehnologie înaintată, nu au capacitatea de a ridica nivelul de specializare al forţei de muncă şi de a crea mai multă valoare adăugată“, a mai spus profesorul Mircea Coşea.
O analiză, din datele publice, a salariilor medii din cadrul celorlalte companii din grupul Dräxlmaier din România arată că, de regulă, media salarială din companie este mai redusă decât media salarială a judeţului.
Spre exemplu, salariul mediu din fabrica Dräxlmaier din Satu Mare a fost de circa 1.800 de lei net în 2020, cu 36% sub nivelul salariului mediu din judeţ; la fabrica din Braşov salariul mediu din compania germană a fost de aproape 2.500 de lei net în 2020, cu 18% sub media pe judeţ, iar într-una dintre fabricile din Timiş (DAR Draxlmaier Automotive) salariul mediu a fost de circa 3.000 de lei net, cu 11% mai puţin decât media judeţului, în timp ce în cealaltă unitate din Timiş ( DPR Draxlmaier Procese de Producţie România) salariul mediu a fost de aproape 3.800 de lei net, cu 11% peste media judeţului din 2020.
Dominic Fritz, primarul Timişoarei, a anunţat cu fast noua investiţie, menţionând că speră ca „această investiţie să atragă după sine şi alte proiecte în acest domeniu, dar şi forţă de muncă înalt calificată pentru cele 1.000 de locuri de muncă„. Specialiştii spun însă că politicienii ar trebui să fie mai atenţi la tipul de investiţii care vin în ţară.
„E cazul să existe o preocupare mai mare pentru decidenţii politici să impună mai multe condiţii atunci când discută cu potenţialii investitori străini, pentru că astfel de condiţii sunt puse de alte ţări de vreo 15 ani. Polonia şi Ungaria cer investitorilor să ridice nivelul calificării oamenilor şi al tehnologizării dacă vor să investească acolo. Suzuki e obligat să facă în Ungaria cea mai nouă gamă de automobile, pe când Dacia produce în China cea mai nouă gamă de automobile electrice. Trebuie să renunţăm la acest avantaj al forţei de muncă ieftine şi să existe stimulente de altă natură, fiscală sau poate oferirea unor facilităţi în funcţie de locaţie“, a concluzionat profesorul Coşea.
De ce sunt mici salariile din România. Dräxlmaier a anunţat o investiţie de 200 mil. euro într-o fabrică de baterii pentru maşini electrice la Timişoara
Dräxlmaier Timişoara va fi primul producător de baterii şi sisteme pentru maşini electrice în urma unor investiţii de 200 mil. euro. Grupul german are în România circa 14.000 de angajaţi.
Valoarea investiţiei este anunţată la câteva luni distanţă de anunţul celor de la Ford că din 2024 la Craiova va fi produs primul automobil electric din România.
„Timişoara va produce baterii pentru automobile electrice din întreaga lume. Prin investiţia companiei Dräxlmaier de 200 de milioane de euro în următorii şase ani în e-mobilitate, pe care am avut bucuria să o anunţăm astăzi, oraşul nostru se poziţionează ca un jucător important pe piaţa naţională şi europeană a tehnologiilor verzi. Sper ca această investiţie să atragă după sine şi alte proiecte în acest domeniu, dar şi forţă de muncă înalt calificată pentru cele 1.000 de locuri de muncă pe care compania germană le va crea în Timişoara“, a scris pe Facebook Dominic Fritz, primarul municipiului Timişoara.
Dräxlmaier Timişoara a anunţat la finalul anului trecut că dezvoltă producţia pentru componente E-mobility după un anunţ iniţial lansat în februarie 2020, atunci când a depus la primărie documentele necesare obţinerii autorizaţiilor.
Lisa Dräxlmaier Autopart România a solicitat Primăriei Timişoara la începutul anului trecut acordul pentru realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru extinderea zonei industriale din oraş. Compania deţine în Timişoara un teren de 130.000 mp pentru care are un plan de dezvoltare pe o perioadă de 15 ani.
Complexul gândit de arhitecţii Dräxlmaier va cuprinde cinci clădiri de producţie concentrate în jurul unei clădiri-nucleu – care va fi una modernă, de birouri, cu spaţii sociale şi laboratoare de cercetare.
Spaţiile de producţie vor avea o suprafaţă estimată de aproximativ 35.000 mp, în timp ce birourile vor avea o suprafaţă de 16.000 mp.
„Fabrica va cunoaşte mai multe etape de dezvoltare în următorii ani. Vom implementa o serie de noi proiecte pentru automobilele electrice. Portofoliul de produse, tehnologia şi procesele de producţie din fabrică se vor schimba”, spune Dr. Alexander Schubel, Directorul General Operations al Dräxlmaier Timişoara.
În 2021, vor fi implementate procese noi de producţie: robotică, echipamente de testare de înaltă tensiune, linii de asamblare automatizate şi tehnologie pentru realizarea bateriilor.
Dräxlmaier a venit în România în anul 1992, la scurt timp după ce a deschis fabrici în Cehia şi Ungaria.
