Decizia companiei farmaceutice britanice GlaxoSmithKline (GSK) de a închide fabrica de pastile Europharm de la Braşov, care realiza afaceri anuale de 100 mil. euro şi avea 236 de angajaţi, este un semnal negativ pentru mediul de afaceri, iar pentru industria farma generează îngrijorare, sunt de părere oamenii de afacerii cu care ZF a discutat.
„Orice semn de retragere a unui investitor, mai ales de talie mare, este un semnal negativ. Sonoritatea numelui atrage îngrijorare în toată industria farma“, a spus omul de afaceri Florin Andronescu, care în prezent este business developer al Sanador, unul dintre marii operatori de servicii medicale private. Sanador este o companie deţinută integral de soţia sa, Doris Andronescu.
Florin Andronescu este de părere că economia românească nu îşi permite luxul de a pierde nicio investiţie, dar că spre deosebire de alte state, ca de exemplu Irlanda, unde statul negociază cu investitorii şi acordă facilităţi, în România nu există această abordare. „Ar fi trebuit invitaţi la discuţii şi văzute motivele (pentru care închid – n.red.). Ar fi trebuit negociate condiţii speciale“, a mai spus Andronescu.
Autorităţile ridică din umeri
ZF a încercat să contacteze ieri mai multe autorităţi publice pentru a vedea dacă sunt la curent cu situaţia de la Braşov, însă până la închiderea ediţiei doar Ministerul Sănătăţii a transmis un punct de vedere. Guvernul, Ministerul Economiei, Consiliul Judeţean Braşov şi Primăria Braşov fie nu au putut fi contactate, fie nu au făcut niciun comentariu până la închiderea ediţiei.
„GlaxoSmithKline (GSK) a anunţat Ministerul Sănătăţii (MS) despre decizia de a renunţa la fabrica de la Braşov. În timpul unei întâlniri pe care conducerea Ministerului Sănătăţii a avut-o cu reprezentanţii GSK a fost discutat şi acest subiect. Conducerea GSK a anunţat MS că decizia de a închide fabrica de la Braşov este una strict economică şi depinde exclusiv de decizia companiei care cităm: «reflectă supracapacitatea existentă în reţeaua globală de producţie a GSK pentru formele solide orale.» De asemenea, compania l-a asigurat pe ministrul sănătăţii că cei 236 de angajaţi afectaţi de această decizie vor beneficia de pachete compensatorii până la sfârşitul anului 2015. Ministerul Sănătăţii nu se poate implica în derularea planului de afaceri sau în deciziile care se iau la nivelul companiilor private“, a fost răspunsul transmis pe email de biroul de presă al Ministerului Sănătăţii.
Sute de fabrici s-au închis în ultimii ani în România, lăsând mare parte din economie la mâna importurilor, însă în majoritatea cazurilor autorităţile au ridicat din umeri spunând că sunt decizii private de business care nu pot fi influenţate. Şi antreprenorii locali spun că nu au ce să facă în astfel de situaţii şi că investiţiile sunt prea mari pentru a putea să se implice.
„Discutăm de altă ligă. Investiţiile sunt uriaşe, şi le pot permite doar corporaţiile. (…) Despre ce capital autohton vorbim? Capitalul autohton este o chestiune măruntă. Nici măcar nu îndrăznim să ne uităm. Investiţiile sunt foarte mari“, a spus Andronescu.
Mediul de afaceri s-a deteriorat
Un eventual împrumut bancar care să susţină o asfel de achiziţie este un risc prea mare. „Nu mai este ceea ce a fost acum zece ani, când erai antrenat de o economie în creştere. Un om de afaceri se descurcă foarte rapid într-un mediu prietenos cu afacerile, în care se se propune o zonă de relaxare, ceea ce nu se realizează în România. Un mediu de afaceri corect este unul în care un om de afaceri se simte bine. Ori la noi de câte ori se schimbă regulile jocului în timpul jocului? Îţi trebuie un curaj vecin cu nebunia“, a mai spus Andronescu.
„Mediul de afaceri din industrie s-a deteriorat inadmisibil în ultimii trei ani, devenind neinteresant pentru investitori. Escaladarea nejustificiată a costurilor industriale şi comerciale (salariile, utilităţile, materiile prime şi materiale), metodologia de calcul a preţurilor medicamentelor, termenele lungi de încasare a creanţelor, lipsa unui dialog real cu autorităţile, frauda, nepăsarea şi risipa, la care s-au adăugat mai recent obligaţia la plata clawback de peste 20% şi cererea de discount-uri de pe canale de până la 25% (aşa-numita „taxa de raft“) fac afacerile în zona de medicamente greu de gestionat pe termen scurt şi nesustenabile pe termen lung“, spune Dragoş Damian, CEO al producătorului Terapia Ranbaxy.
Alţi reprezentanţi ai mediului de business sunt de părere că decizia GSK nu este un capăt de ţară. „E păcat ca şi gest şi pentru oameni, dar nu e un capăt de ţară. Sunt investiţii în derulare, macroeceonomic România arată foarte bine. Este o decizie legată de politica grupului“, a spus Mihai Marcu, preşedintele MedLife.
Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment, spune că semnalul este prost, dar că impactul nu va fi mare. „Nu va avea un impact dincolo de faptul că dispar locurile de muncă. Glaxo nu era o forţă în producţia de medicamente“, a spus Ioana Filipescu.
Europharm se află pe locul doi în topul celor mai mari producători locali de medicamente cu afaceri de 100 mil. euro (în 2012; nu există informaţii publice disponibile pentru 2013), după Terapia Ranbaxy. GSK a cumpărat Europharm la finalul anilor ’90 de la omul de afaceri Mihai Miron, care s-a arătat interesat de capacităţile de la Braşov. Miron nu a putut fi contactat ieri până la închiderea ediţiei pentru mai multe detalii.
De ce închide GSK fabrica?
În urmă cu un an, GSK anunţa că va renunţa la fabrica Europharm şi că este în căutarea unui cumpărător pentru unitatea de producţie. Săptămâna trecută însă, compania a anunţat că nu a găsit un cumpărător viabil şi că până la finalul anului 2015 va finaliza închiderea. GSK şi-a motivat decizia de a renunţa la Braşov prin faptul că există o „supracapacitate de producţie în actuala reţea de doze orale solide“.
„Capacitatea de producţie a fabricii din Braşov este insuficient utilizată şi nu există potenţial de creştere pe termen lung pentru ca alte produse sau volume sa fie fabricate aici, din cauza unor limitări tehnologice şi a echipamentelor“, au mai arătat reprezentanţii GSK.
