Politica de dividende aplicată anul acesta pentru companiile energetice din portofoliul statului se îndreaptă mai mult spre o „confiscare“ de profituri cu destinaţie incertă decât spre o strategie de dezvoltare pentru firmele în cauză.
Verbund, liderul energetic al statului austriac, echivalentul de la Viena al Hidroelectricii, a repartizat doar 41% din profitul net raportat anul trecut sub formă de dividende, restul banilor fiind lăsaţi în companie, pentru proiecte de dezvoltare. În România, Hidroelectrica a fost forţată de acţionarii săi să plătească dividende de 2,3 mld. lei la un profit net de 1,45 mld. lei. Mai departe, compania va accesa un credit record de 1,25 miliarde de lei pentru a-şi finanţa totuşi planurile de extindere.
La prima vedere, o astfel de decizie de remunerare generoasă cu dividende ar trebui să bucure orice investitor la bursă, mai ales că în criză cash-ul este rege, doar că guvernul a făcut deja un obicei din secarea companiilor. Iar aici apar şi semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea şi politica investiţii a companiilor din subordinea statului.
Iar lipsa de comunicare, cât şi un memorandum surpriză anunţat sec săptămâna trecută de Transgaz, prin care statul îşi mandatează oamenii ca în AGA să solicite aproape integral profiturile companiilor, reamintesc investitorilor de politica PSD din urmă cu câţiva ani.
Astfel, după ce Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie local, a fost practic secată de bani prin acţiunile Ministerului Energiei şi ale Fondului Proprietatea, a venit rândul Transgaz, monopolul care gestionează infrastructura de transport al gazelor, să anunţe că acţionarul majoritar îi solicită 90% din profitul net înregistrat anul trecut.
Secretariatul General al Guvernului (SGG) a transmis în baza unui memorandum ca reprezentanţii statului în AGA/CA-urile companiilor de stat şi regiile autonome să fie mandataţi să acţioneze pentru repartizarea a minimum 90% din profitul net realizat în 2020 sub formă de dividende.
Anunţul a fost făcut vineri seară după închiderea şedinţei de tranzacţionare de către Transgaz, într-un comunicat sec, de doar câteva rânduri, şi care a creat confuzie în rândul participanţilor pe piaţa de capital întrucât nu este clar pentru moment dacă această solicitare se aplică doar companiilor controlate prin SGG sau şi companiilor controlate prin Ministerul Energiei.
Mişcarea făcută acum aminteşte de politica aplicată de PSD în cadrul marilor companii de stat, acestea fiind constant secate de profituri pentru a alimenta bugetul de stat.
La Hidroelectrica, de exemplu, compania a terminat anul trecut cu un profit net de 1,45 mld. lei, dar a repartizat ca dividende 2,3 mld. lei. Circa 1,8 mld. lei s-au dus către Ministerul Energiei, alte 460 mil. lei intrând în buzunarele Fondului Proprietatea, acţionarul minoritar al producătorului de energie. Problema este că la Hidroelectrica practica distribuirii unor dividende mai mari decât profitul înregistrat a devenit tradiţia ultimilor cinci ani de zile, după cum arată datele centralizate de ZF.
Anul acesta însă, compania a accesat un credit record de 1,25 mld. lei, de la BRD, pentru a-şi finanţa proiectele de dezvoltare.
Pe de altă parte, Verbund, egalul austriac al Hidroelectricii, are o politică de dividend complet diferită.
Acţionarul majoritar al Verbund este statul austriac, cu o deţinere de 51%. Anul trecut, Verbund a înregistrat un profit net de 631 milioane de euro, după cum arată datele publice, dublu faţă de cel obţinut de Hidroelectrica. Dar compania a avut o rată de repartizare a profitului de numai 41,3%, statul austriac încasând circa 133 de milioane de euro, de aproape trei ori mai puţin decât statul român. Mai mult, în ultimii cinci ani de zile, Verbund a avut o rată de repartizare a profitului cuprinsă între 23% şi 58%.
Spre comparaţie, Hidroelectrica anual în ultimii cinci ani a repartizat sub formă de dividende mai mult decât a câştigat, având o rată de repartizare a profitului cuprinsă între 124% şi 157%.
