Apple, Amazon, Microsoft, Google, chiar şi imperiul Disney sunt businessuri care au făcut istorie şi afaceri cu multe, extrem de multe zerouri, iar când un antreprenor la început de drum vrea să-şi facă curaj să reziste, le ia ca reper, ştiind că sunt, totodată, businessuri care au pornit de la zero, dintr-un garaj.
Cu o asemenea doză mare de optimism la purtător, mai mulţi antreprenori români care au fondat afaceri în ultimii ani au pus la bătaie tot garajul ca o rampă de lansare, scrie revista săptămânală Business Magazin.
Poveştile lor pe larg au fost spuse, de-a lungul ultimilor doi ani şi jumătate, în proiectul Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania şi Vodafone, şi pot fi citite pe platforma cu acelaşi nume. Între timp, poate vă uitaţi cu alţi ochi la garajul în care vă ţineţi – sau nu – maşina. Cine ştie ce business poate să găzduiască?!
Wizz for Kids
Andra Ciorbă şi Cristina Bajdechi erau în concediu de creştere a copiilor atunci când au început să organizeze ateliere pentru cei mici cu activităţi diverse. De la propriii copii, au ajuns să coopteze şi alţi „amatori”, care veneau iniţial însoţiţi de părinţi. Primele activităţi au avut loc într-un spaţiu închiriat, un apartament mic, frumos amenajat şi luminos, care, anterior, fusese un garaj. Cele două antreprenoare au plătit în avans chiria pe două luni şi au început să ocupe, treptat, rafturile disponibile cu materiale didactice şi jucării.
„Atelierele aveau loc de mai multe ori pe zi, cu grupe diferite, copiii veneau şi făceau anumite activităţi cu o tematică gândită dinainte. Au început să ne frecventeze periodic aceiaşi copii, iar părinţii lor ne încurajau să mergem mai departe şi, treptat, copiii lor să vină fără ei o oră-două-trei pe zi. De acolo s-a ajuns la ideea unei grădiniţe şi astfel am ajuns la a crea o grădiniţă acum circa trei ani”, povestea recent Andra Ciorbă, cofondatoarea Wizz for Kids din Cluj-Napoca.
La bază, ambele antreprenoare din spatele Wizz for Kids sunt profesori, educatori şi învăţători şi au experienţă în educaţie, astfel că afacerea se potriveşte perfect cu aptitudinile şi calificările lor. Cele două instituţii de învăţământ se află în curs de acreditare britanică, iar planul antreprenoarelor este să continue să ducă mai departe la şcoală generaţiile care vin de la grădiniţă.
Genta
Tot din Cluj-Napoca vine şi David Şăulean, de profesie IT-ist, care a început în 2019 businessul Genta, după o investiţie de 30.000 de euro, din dorinţa de a face mai mult decât programare şi de a crea ceva pe care să îşi poată pune amprenta personală. Astăzi, el produce portofele bărbăteşti şi de damă, genţi şi huse de laptopuri, toate din piele naturală, sub brandul Genta.
Antreprenorul urmăreşte în prezent o finanţare europeană, care se ridică la 200.000 de euro şi prin care vrea să extindă partea de producţie – practic, să construiască o hală proprie în care să se desfăşoare producţia, întrucât, momentan, ea are loc într-un garaj.
„Nu am avut habar în ce mă bag. Primul produs pe care l-am realizat a fost un portofel de bărbaţi, inspiraţia a fost de pe Pintereset şi Youtube. Ulterior, după ce am văzut că producţia începe să meargă, am încercat să diversificăm şi portofoliul. Am ajuns la 200 de produse. Am început să facem şi huse de laptop, genţi de laptop, de damă sau alte accesorii din piele”, spune David Şăulean.
Antreprenorul mai are în plan să intre cu produsele Genta pe piaţa din Ungaria şi Bulgaria.
Chair2Go
Pentru Ionatan Politic, un tânăr din Braşov, garajul tatălui său a fost locul de pornire pentru Chair2Go, o serie de scaune din lemn de brad. Etapele producţiei – adică asamblarea pieselor, vopsirea şi ataşarea materialului textil – au în continuare loc în garajul tatălui său.
„Primele scaune au fost făcute cu un ferăstrău electric. Apoi am avut nevoie de o bormaşină cu baterie.”
Ionatan Politic a început să producă scaune din lemn de brad în 2019, la şapte ani după ce realizase primul prototip, în Germania, după o schiţă. A perfecţionat modelul şi a ajuns să creeze un brand cu care, la începutul anului 2020, ţintea să meargă la festivaluri, înainte ca pandemia să-şi facă de cap.
În lipsa festivalurilor, publicul-ţintă a fost altul, fiind compus din clienţi care le aşază în curte, pe balcon, în grădină sau care le ţin în maşină şi, în traseele lor, le pot folosi pentru a admira peisaje ce nu trebuie ratate. Câteva scaune au ajuns şi la cetatea Râşnov.
Garajul Galben
Garajul a fost un element atât de important în businessul dezvoltat de Dragoş Jivan şi Radu Piloca, încât ei au ales să-l transforme chiar în brand. Cei doi antreprenori au început în urmă cu circa nouă ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Treptat, au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben.
„Numele a fost ales pentru că galbenă era singura găleată de vopsea rămasă şi astfel un perete a ajuns să fie complet vopsit în galben”, spun cei doi fondatori.
Garajul era al lui Radu Piloca şi stătea nefolosit şi gol până când a fost transformat în atelier de mobilă. Între timp, hala de producţie a celor doi tineri s-a mutat în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.
Panseea
Într-un garaj a început şi povestea Panseea, un brand de cosmetice fondat de Carmen Zaiu. La capătul mai multor ani de experienţă în domeniul financiar, ea a început să facă primele produse cosmetice pentru folosul propriu după ce a descoperit că suferă de unele alergii şi probleme de piele, iar produsele din comerţ nu îi făceau bine. Aşa a ajuns să producă acasă loţiuni şi unguente din uleiuri vegetale presate la rece şi unturi naturale nepurificate. De la pasiune la afacere a fost nevoie de un laborator în care să fie produse loţiunile, astfel că acesta a fost amenajat în propriul garaj din Voluntari, lângă Bucureşti.
„A durat doi ani să transformăm garajul în laborator, am avut nevoie de multe autorizaţii. Fiind cosmetice hand-made, echipamentele au fost uşor de procurat”, povestea Carmen Zaiu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.
La baza cosmeticelor Panseea, stau uleiuri din seminţe de măceş, de ovăz sau de trandafir, lavandă, glicerină, emulsifianţi naturali din ulei de măsline şi uleiuri esenţiale.
Smart Products
Guy Mandler şi Ştefan Heghes au pornit businessul Smart Products tot într-un garaj în anul 2014, din dorinţa de a pune pe piaţa românească produse inteligente, de la becuri smart, console de jocuri, drone sau gadgeturi până la trotinete şi scutere electrice.
În prezent, compania face import şi distribuţie B2C prin intermediul magazinului online, cu desfacere atât în România, cât şi în America prin intermediul Amazon, dar şi vânzare B2B în parteneriat cu jucători mari din piaţa comerţului online.
„Smart Products I&D a pornit de la premisa de a aduce în România produse care au în spate idei smart. Prima dată am adus o consolă de jocuri pentru copiii mici, apoi ne-au venit foarte multe idei. Acum facem import şi distribuţie atât către clientul final, cât şi vânzare angro către cei mai mari jucători din piaţa de comerţ online - eMag, PCgarage, Cel.ro sau Evomag”, povesteau fondatorii businessului în 2019.
Bereta
În garaj s-a născut şi berea Bereta, produsă de Adrian Biebel. Originar din Timişoara, el a început să facă propriile experimente în producţia de bere artizanală într-un garaj din oraşul natal în 2013. Trei ani mai târziu a creat microberăria Bereta.
„A apărut din joacă, după multe degustări ale diferitelor beri artizanale străine, de pe vremea când era foarte greu să le găseşti pe rafturile magazinelor. Am încercat să replicăm ceva din ce ne-a plăcut şi după primele teste într-o oală de opt litri, pe aragazul de acasă, ne-am mutat într-un garaj cu un echipament cu care puteam face până la 30 de litri”, povestea Adrian Biebel.
Prietenii l-au îndemnat să meargă mai departe şi a început să producă bere în fabrica microberăriei Ground Zero din Bucureşti. Astfel, cu o investiţie minimă din fonduri proprii, au început să facă primele produse sub marca Bereta. În timp, berea artizanală produsă în Timişoara a ajuns şi în oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.
