► Avem, la finalul anului 2021, după 14 ani de când suntem în Uniunea Europeană, lipsuri cronice în dezvoltarea sectorului public şi a celui privat şi totodată şansa istorică, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru ambele, de a face salturi uriaşe înainte. Ce trebuie pentru ca acestea să se întâmple? Determinare politică şi, în zona de aplicare concretă (adică în ministere), să fie urmărite cu sfinţenie obiectivele stabilite.
► Debirocratizare şi digitalizare: acestea sunt direcţiile cheie prinse în PNRR pentru transformarea sectorului public, pentru relaţia dintre sectorul public şi companii şi, implicit, pentru dezvoltarea sănătoasă a companiilor. La finalul acestor cinci ani de implementare a PNRR, ar trebui să avem toate ministerele şi agenţiile legate într-o singură reţea - cloud-ul guvernamental, despre care vorbim de atâţia ani, şi o singură bază de date interoperabilă, cu cel puţin 30 de instituţii publice conectate şi care o utilizează pe deplin.
► Asta rezolvă în fine problema de fond pentru care toate promisiunile politicienilor care spun că elimină hârtiile sunt apă de ploaie. Nu se va elimina transportul informaţiei pe hârtie şi trimiterea cetăţenilor de colo-colo până când nu vom avea acest cloud guvernamental. Deci, am alocat, negociat şi bătut în cuie cu Comisia Europeană marele proiect digital care lipsea: cloud-ul guvernamental.
► În continuare, sectorul privat găseşte sprijin puternic în mod direct în PNRR. O ştiu deja partenerii de dialog din organizaţiile de business cu care am discutat în detaliu şi am lucrat pe toate aceste măsuri. În primul rând, e vorba de un consistent sprijin financiar (2,28 miliarde euro în finanţări), dar poate un sprijin mai consistent şi cu efecte în toată activitatea antreprenorilor va veni în urma măsurilor de debirocratizare pentru business şi cele de digitalizare a ANAF.
► Digitalizarea ANAF ar trebui să însemne, la un final - sperăm fericit - al PNRR, înrolarea suplimentară a minimum 500.000 de contribuabili în Spaţiul Privat Virtual, 60% din serviciile destinate contribuabililor persoane juridice să fie disponibile online şi cel puţin 600.000 de case de marcat conectate la sistemul electronic al ANAF.
► O contribuţie la fel de valoroasă va avea componenta de debirocratizare pentru mediul de afaceri. Este o reformă cheie în componenta 9 - Sprijin pentru mediul de afaceri, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare. Ea vine ca răspuns la ani şi ani de solicitări ale companiilor şi recomandări de ţară ale Comisiei Europene privind mai multă transparenţă şi mai puţină birocraţie. În mod tradiţional, rapoartele Doing Business ale Băncii Mondiale plasează România în partea de jos a clasamentului. În 2020, România se află pe poziţia 91 din totalul de 190 de ţări, referitor la posibilitatea de a deschide o afacere, în urma unor ţări din regiune cum ar fi Ungaria, Croaţia, Muntenegru, Moldova, Cehia sau Polonia.
► Reforma propusă în PNRR vizează multiple modificări legislative, precum reformarea modului de aplicare a testului IMM şi transparentizarea procesului legislativ; simplificarea procedurilor de înfiinţare/de ieşire de pe piaţă a firmelor, de constituire şi funcţionare a punctelor de lucru. La final, antreprenorii ar trebui să simtă rezultate precum reducerea cu 50% a perioadei de timp necesare pentru: înfiinţarea şi ieşirea de pe piaţă a întreprinderilor (adică 10 zile, faţă de 20 în 2020); autorizarea reprezentanţelor străine în România (15 zile, faţă de 30 în 2020) şi pentru obţinerea de licenţe/permise industriale (media fiind de 217 zile în 2020).
Am amintit aici doar câteva detalii, în componenta dedicată sunt zeci de măsuri la Reforma privind debirocratizarea.
► Tot prin PNRR, mediul de afaceri va avea o infuzie fără precedent de fonduri prin intermediul instrumentelor financiare care se vor aplica începând cu anul viitor (dacă, desigur, lucrurile merg conform planului la nivel politic). În total, 2,28 miliarde de euro care merg la companii prin împrumuturi, garanţii la dobândă, fonduri de capital de risc şi alte formule extrem de avantajoase; inclusiv fonduri nerambursabile.
► Cel puţin 5.400 de IMM-uri vor primi granturi pentru digitalizare şi transformare digitală şi tehnologică - în total, o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro. De asemenea, cel puţin 280 de firme vor fi sprijinite, tot prin granturi, să se listeze la bursă. În total, e vorba de 35 de milioane de euro. Tot fonduri nerambursabile vor fi cele 500 de milioane de euro alocate proiectelor transfrontaliere şi multinaţionale pentru procesoare cu consum redus de energie şi cipuri semiconductoare. Obiectivul acestei investiţii este de a sprijini dezvoltarea domeniului microelectronicii în România, prin participarea la complexul proiect european IPCEI.
► În plus, vor intra puternic pe piaţă instrumentele financiare, derulate cu ajutorul instituţiilor internaţionale: Fondul European de Investiţii, Banca Europeană de Investiţii şi BERD. Astfel, 300 mil. euro sunt alocate pentru Garanţia de portofoliu pentru Rezilienţă - care vizează îmbunătăţirea accesului la finanţare şi revitalizarea canalelor de împrumut blocate în timpul şi după criza COVID-19.
► Garanţia de portofoliu pentru Acţiune climatică înseamnă 200 mil. euro finanţare şi investiţii destinate IMM-urilor, întreprinderilor cu până la 500 de angajaţi şi persoanelor fizice. E vorba despre bani pentru investiţii în îmbunătăţirea eficienţei energetice în întreprinderi şi în sectorul rezidenţial şi al clădirilor.
► Alte 400 mil. euro vor merge către un Fond de fonduri de capital de risc pentru redresare, pentru IMM-uri şi întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps). Un alt fond de fonduri, pentru digitalizare, acţiune climatică şi alte domenii, va avea 300 mil. euro şi va oferi sprijin întreprinderilor mari, dar şi entităţilor publice pentru investiţii care contribuie la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum şi pentru investiţii în digitalizare şi în active fixe. Alte 50 mil. euro va avea Instrumentul financiar pentru investiţii în eficienţă energetică în sectorul rezidenţial şi al clădirilor, care se va aplica sub forma unei garanţii de portofoliu.
► Pentru ca mecanismele de finanţare să fie puse pe roate este nevoie de nişte paşi urgenţi de făcut chiar în acest an, precum semnarea acordurilor de împrumut cu Comisia Europeană şi cu Banca Europeană de Investiţii.
► Cât priveşte reforma dedicată debirocratizării, şi aici totul depinde de măsurile legislative care trebuie adoptate în 2022, pentru ca rezultatele să fie vizibile în următorii ani. Aşadar, e vorba de măsuri vitale pentru a propulsa activitatea companiilor şi pentru a aduce bani în economia României. Avem şanse istorice, care pot deveni realitate chiar de anul viitor, dar numai cu condiţia ca toţi cei aflaţi în instituţii - decidenţi şi cei la nivel tehnic - să păstreze direcţia de mers.
