Scenariul este aproape de neimaginat pentru al doilea cel mai mare producător de gaze din UE, cu rezerve dovedite în Marea Neagră, dar care zac blocate, şi cu un mix de energie unic la nivel european.
„Gradul de umplere a depozitelor de gaze este undeva la 70%. Cantitatea de acum ar putea să ne ajungă să trecem iarna. Dacă în schimb vom avea o iarnă grea şi lungă, până în aprilie, atunci pot apărea probleme“, spun oamenii din domeniu.
Semnalele din piaţă dau puţine motive de relaxare.
„Scăderea producţiei de gaze din România a fost determinată, în principal, de declinul natural al producţiei din cele mai importante zăcăminte de gaze“, explică OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, evoluţia producţiei din cel de-al treilea trimestru al anului. Compania a înregistrat în T3 o scădere a producţiei de gaze de 15% faţă de perioada similară a anului trecut şi de 10% faţă de al doilea trimestru din 2021, arată datele publicate ieri de pe BVB.
„Având în vedere maturitatea zăcămintelor de gaze din România, gazele din Marea Neagră reprezintă soluţia pentru securizarea aprovizionării cu gaze a ţării. În absenţa gazelor din Marea Neagră, importurile de gaze sunt estimate să crească la circa 50% la nivelul anului 2030“, au continuat reprezentanţii OMV Petrom.
La bursa CEGH de la Viena, semnalul de preţ pentru tranzacţiile din România, ieri gazul se tranzacţiona cu 103 euro pe MWh. Spre comparaţie, media celui de-al treilea trimestru din 2020 era de 9 euro pe MWh. Mai departe, tranzacţiile cu gaz la termen pentru primul trimestru din 2022 se încheie la 93 de euro pe MWh, arată tot datele de la CEGH, în contextul în care media pentru primul trimestru din 2021 a fost de 18 euro/MWh.
„Piaţa va rămâne volatilă. Abia după iarnă aceasta ne putem aştepta la o calmare a situaţiei, dar nu ne vom mai revedea cu preţurile din 2020. Pentru România, soluţia este deblocarea Mării Negre“, mai spun jucătorii din zona de trading de gaze.
Între timp, ponderea importurilor de gaz rusesc în România a ajuns la 33% în luna mai. Totodată, datele oficiale ale Transgaz, compania naţională de transport a gazului natural, arată că dacă în 2010 România avea o producţie de gaze de 11,1 miliarde de metri cubi, anul trecut aceasta a ajuns la numai 9 miliarde de metri cubi.
În zona de energie, lucrurile sunt la fel de tensionate. Datele bursei de energie OPCOM arată că în luna septembrie, tranzacţiile pe piaţa spot s-au încheiat la un preţ mediu de 134 de euro pe MWh, nivel istoric pentru România. Nivelul este de trei ori mai mare faţă de cel din luna septembrie a anului trecut şi în creştere cu 16% faţă de august, mai arată datele de pe bursa de energie OPCOM.
Mişcările de pe pieţele unde se tranzacţionează certificatele de emisii, cu impact direct în preţul energiei, dau şi ele puţine motive de optimism. Datele publicate pe European Energy Exchange (EEX) privind tranzacţiile la termen cu emisiile de CO2 arată că pentru primul trimestru de anul viitor achiziţiile se fac la 63 de euro pe certificat. Nivelul este cu 25% mai mare decât media celei de-al doilea trimestru de anul acesta şi dublu faţă de preţul certificatului de CO2 de la “nceputul anului. Acesta fiind contextul, acum nu există motive pentru detensionarea situaţiei din piaţa energiei.
