Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.
”Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare din 2010, n.red.) – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naţionale, validând astfel evaluarea şi avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget şi primei rectificări bugetare. Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă”.
În opinia Consiliului, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
Vezi aici opinia Consiliului FIscal
În aceste condiţii, reprezentanţii Consiliului apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, având în vedere atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu.
”Aceasta din urmă este influenţată considerabil de noua lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 şi respectiv 3,7% din PIB în anul 2022. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare”.
Consiliul este de părere că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor.
Prin urmare, CF recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020 să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.
Daniel Dăianu, preşedintele COnsiliului Fiscal, a declarat recent că noua lege a pensiilor complică mult construcţia bugetară în anii ce vin, cheltuielile de asistenţă socială, care includ pensiile, urmând să se majoreze semnificativ, de la o pondere de 10,6% din PIB în 2019 la 14,35% în 2020. În opinia lui, noua lege a pensiilor ar duce deficitul către 8% din PIB în 2022.
Actul normativ prevede creşterea treptată a punctului de pensie, de la 1100 lei la 1265 lei din septembrie 2019, 1.775 lei din septembrie 2020 şi 1.875 lei din septembrie 2021.
