În total, aceste 17 companii, majoritatea active în domeniul energetic, valorează peste 12 mld. euro, adică un sfert din tot ceea ce înseamnă cele 100 de firme luate în calcul, ceea ce arată că statul este în continuare stăpân peste active de mare preţ.
Tot cu un sfert s-a redus însă şi valoarea acestor companii în 2011 faţă de 2008, "perlele statului" pierzând 4 mld. euro în anii de criză.
Comparativ cu ediţiile din anii precedenţi, anul acesta au intrat 3 firme noi, şi anume Electrica, în contextul în care până acum au fost evaluate numai filialele Electrica neprivatizate şi nu compania-mamă, ROMATSA (Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian), şi Electro centrale Deva.
În total, valoarea tuturor companiilor de stat care au intrat în ediţia de anul acesta a Topului celor mai valoroase 100 de companii din România a fost de peste 12 miliarde de euro, cu 25% mai mică faţă de cea din 2008, când companiile de stat valorau peste 16 mld. euro.
Singura companie de stat care este mai scumpă acum decât în 2008 este Transgaz, transportatorul naţional de gaze naturale, firmă ale cărei acţiuni se tranzacţionează pe bursă.
Trangaz, cea mai profitabilă companie de stat
Transgaz a fost de altfel anul trecut compania de stat cu cea mai mare marjă de profit, de aproape 30%, nivel comparabil cu cei mai profitabili jucători activi în mediul privat în domenii precum industria cimentului, de exemplu.
Tot Transgaz a fost a doua companie de stat în funcţie de mărimea profitului net, de aproape 90 de milioane de euro, fiind depăşită doar de Romgaz.
Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica sunt companiile care formează podiumul celor mai valoroase companii de stat.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, Romgaz este singurul producător de gaze naturale controlat de statul român, care asigură jumătate din producţia internă, iar Nuclearelectrica este operatorul centralei nucleare de la Cetnavodă, unităţi care asigură 20% din producţia de energie a României.
Termocentralele, lovite de recesiune
Cei care au fost loviţi tare de criză sunt producătorii de energie termo, în cazul unora valoarea scăzând de mai bine de trei ori la nivelul anului 2011 faţă de 2008.
De exemplu, Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală din România, a ajuns să valoreze 325 de milioane de euro faţă de 820 de milioane de euro cât valora în 2008, iar Complexul Energetic Rovinari a fost evaluat la 238 de milioane de euro de la 655 de milioane de euro. Scăderile de valoare se suprapun peste obligaţiile de investiţii de mediu la care aceste unităţi sunt supuse, dar şi peste trei ani de bâlbâieli în ceea ce priveşte modul în care termocentralele şi în general întreg sistemul energetic ar trebui reorganizate.
Trei ani de planuri, nimic concret
La finalul anului 2008, în mandatul lui Varujan Vosganian la şefia Ministerului Economiei, guvernul lua decizia înfiinţării Companiei Energetice Naţionale, care în prima fază trebuia să se numească Electrica.
În structura acestei companii urma să intre cele trei filiale neprivatizate din cadrul Electrica, cele trei complexuri energetice din bazinul Olteniei şi Hidroelectrica. Valoarea companiei era estimată la 20-24 de miliarde de euro, urmând ca în 2012 să ajungă la un business de 800 de milioane de euro, cu şanse de listare pe Bursă.
Odată cu schimbarea guvernării şi cu venirea lui Adriean Videanu la conducerea Ministerului Economiei, este abandonat planul campionului naţional şi se trece la formarea a doi giganţi energetici, Electra şi Hidroenergetica, care anul acesta ar fi trebuit să fie operaţionali.
În Electra ar fi urmat să fie incluse complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi o parte din Hidroelectrica.
Noi planuri de privatizări
Hidroenergetica ar fi trebuit să cuprindă Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursalele Termoelectrica Paroşeni şi Termoserv Paroşeni, cea mai mare parte din Hidroelectrica, precum şi o parte din Compania Naţională a Huilei.
După plecarea lui Adriean Videanu, noul ministru al economiei Ion Ariton vine cu un alt plan de reorganizare, mai ales sub presiunea impusă de FMI. Se face astfel trecerea la înfiinţarea Complexului Energetic Oltenia şi a Complexului Energetic Hunedoara.
Din primul al trebui să facă parte cele trei complexuri energetice din bazinul Olteniei, Turceni, Rovinari şi Craiova, altăuri de SNLO, iar al doilea va include Electrocentralele Deva şi Paroşeni, în completarea celor două active urmând să vină patru mine viabile ale Companiei Naţionale a Huilei.
Atât Complexul Energetic Hunedoara, cât şi Oltenia ar trebui privatizate în 2012.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
