Germania a ratat recesiunea – o veste excelentă: o creştere de 0,1% este mai bună decât nimic. Pentru România este bine. Spre un sfert din exporturile României merg în Germania, aşa că nu este rău ca Germania să meargă bine.
Dar diavolul se ascunde în nuanţe, sugerează Ionuţ Dumitru de la Raiffeisen Bank.
România a avut în T III o creştere economică de 3,2% an/an, ritm în scădere de la 4,3% în II, potrivit INS.
Comparativ cu trimestrul anterior, dinamica PIB s-a temperat în T III la 0,6%, faţă de 0,8% în TII.
La nouă luni, an/an, economia a avansat cu 4% pe serie brută şi de 4,1% pe serie ajustată.
La nivelul UE, creşterea a fost de 1,3% în trimestrul III, după medii de 1,2%, respectiv 1,4% în trimestrele precedente. PIB-ul din zona euro s-a majorat cu 1,2%.
Regiunea triumfă. Dintre ţările care au raportat datele pe T3, Ungaria a avut cea mai mare creştere a economiei, de 4,8%, urmată de Polonia, cu 4%, şi Bulgaria, cu 3,7%.
În România creşterea este bună, dar sub aşteptări. Industria, cea care susţine îndeobşte creşterea, suferă. Nu doar industria auto scade în România – industria de componente auto, cu care România are cel mai bun comerţ cu Germania, scade pe total industria prelucrătoare. De ce?
Intrăm aici într-o zodie a neînţelegerilor. Ionuţ Dumitru (Raiffeisen Bank) spune că salariile sunt mari în România, chiar dacă sunt mici, – majorarea salariilor la stat a determinat în mod obligatoriu majorarea salariilor în mediul privat, iar industria - cea care face PIB-ul – a devenit oaia neagră a economiei. Salariile trebuie să crească - nu e vorba de a nu creşte salariile, susţine el – dar cu ce sunt corelate? Nu sunt corelate cu productivitatea, susţine Dumitru. E bine că salariile cresc, dar oamenii mănâncă mere poloneze. Salariile reale cresc în Polonia, nu în România, pentru că România mănâncă mere şi salam de la mii de kilometri.
„Da, PIB-ul creşte, dar el creşte pe consum. Desigur că ne putem uita la stocuri, dar spun: creşterea este pe consum. Nu e bine – nu e bine ca atâta vreme să ai creştere doar prin consum“, susţine Ciprian Dascălu. Încetinirea creşterii economice din T3 2019 ar putea fi explicată prin rezultatele mai slabe ale agriculturii din prezent după un an 2018 foarte bun dar şi printr-o evoluţie dezamăgitoare a producţiei industriale, comentează Florin Eugen Sinca, economist senior la Departamentul Cercetare Direcţia Strategie al BCR.
Şi ING Bank şi BCR şi Raiffesen Bank remarcă însă o revizuire a pronunţată a datelor anunţată de INS.
„Institutul Naţional de Statistică a revizuit în jos seria istorică pe date trimestriale ajustate sezonier a PIB-ului, iar acesta este un alt element care a stat la baza deviaţiei între estimările noastre şi datele efective“, comentează Florin Eugen Sinca: „Implicaţiile datelor de astazi (ieri - n. red.) vizează atât creşterea din 2019, care va fi mai mică decât cea estimată iniţial, cât şi anul 2020, unde am putea avea de asemenea un avans mai redus al PIB-ului real. Pentru 2019 estimăm o creştere economică de 4,5% dar în urma publicării ultimelor cifre vom revizui în jos această prognoză. Dacă privim la 2020, ţinerea sub control a deficitului bugetar într-un mediu marcat de încetinire economică şi evoluţii adverse pe plan extern va fi un proces dificil“.
În timp ce economia îşi încetineşte creşterea, iar situaţia bugetară devine tot mai delicată. Cursul leu/euro a urcat la un maxim de 4.7669 lei/euro
Maximul istoric precedent de 4,7648 lei pentru un euro a fost atins pe 25 ianuarie 2019, la câteva săptămâni după adoptarea OUG 114/2018. Comparativ cu nivelul cotaţiei de la sfârşitul anului 2018, cursul leu/euro este mai mare cu circa 2,2%.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a descris evoluţia din ultima vreme a cursului de schimb al monedei naţionale drept fluctuaţii minore, după prezentarea deciziilor de politică monetară luate miercuri, 6 noiembrie, de Consiliul de Administraţie al instituţiei. Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni şi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie.
Banca centrală este prinsă între posibilitatea de a tempera deprecierea monedei naţionale - pentru a nu se reintensifica presiunile inflaţioniste şi pentru a nu afecta portofoliile de credite în valută din bilanţurile băncilor care pot înregistra creşteri ale ratei de neperformanţă odată cu creşterea cursului - şi opţiunea de a tolera creşterea cursului.
Deprecierea monedei naţionale vine într-un context în care deficitul de cont curent şi-a continuat ascensiunea, în timp ce situaţia bugetară devine tot mai delicată, iar creşterea economică dă semne de oboseală, în timp ce se derulează alegeri prezidenţiale.
Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a spus că execuţia bugetară la 10 luni indică un deficit bugetar de 2,84%. Astfel, spune ministrul, deficitul bugetar va depăşi 4% până la sfârşitul anului, potrivit estimărilor Finanţelor.
Produsul Intern Brut a înregistrat în primele nouă luni ale anului o creştere economică de 4% pe serie brută şi de 4,1% pe serie ajustată sezonier, în timp ce în T3/2019 creşterea a fost de 3% pe serie brută şi de 3,2% pe serie ajustată sezonier faţă de perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de INS.
Potrivit raportului Institutului Naţional de Statistică, ritmul de creştere al economiei s-a temperat, pe serie brută, de la 5% în T1/2019 şi 4,4% în T2/2019, la 3% în T3/2019.
