♦ Creşterea accelerată a proiectelor de energie verde duce la formarea unei noi oportunităţi de business, stocarea având potenţialul de a deveni următorul vector de dezvoltare a pieţei de energie ♦ Primii care vor pune banii în această direcţie vor avea de câştigat, a precizat Iustinian Captariu, partener al casei de avocatură Kinstellar, în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit 2024.
România ar trebui ca în următorii şapte ani să aibă o dezvoltare semnificativă pe zona de unităţi de producere de energie, vedeta fiind desigur energia verde. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent.
Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030. Dar acest boom dorit nu se va întâmpla fără investiţii pe partea de stocare a energiei, cu atât mai necesare în contextul în care consumul de energie, cel puţin în ultimii ani, este deprimat.
