„Deodată, ne-am dat seama că nu putem avea preţuri de piaţă la gaze pentru că unii furnizori ar fi avut probleme”, a spus Dumitru Gheorghe Rotar, director general adjunct explorare-producţie din cadrul Romgaz, unul dintre cei mai buni specialişti ai companiei de stat. Prezent în cadrul celei de-a opta ediţii a ZF Power Summit, Dumitru Rotar a mai precizat că măsura poate avea efect asupra investiţiilor din zona de explorare şi producţie, investiţii tot mai mari şi mai riscante, de dragul unei stabilităţi pe termen scurt.
„Nu suntem confortabili când munca noastră nu este apreciată la adevărata valoare. Stabilirea unui preţ mic faţă de piaţă nu îi face pe clienţi să valorizeze cu adevărat câtă muncă e inclusă. Noi o să facem profit în continuare, dar o să fie afectat viitorul”, a explicat Rotar. Romgaz este cel mai mare producător de gaze din România, pachetul de control fiind deţinut de statul român.
Cine câştigă din OUG 114?
Compania intră sub incidenţa OUG 114 privind introducerea unor măsuri fiscale, astfel că va fi obligată ca pe următorii trei ani să-şi vândă producţia la un preţ plafonat de 68 lei/MWh (faţă de 117,5 lei/MWh cât a fost media pe T4/2018, de exemplu – n.red.), acesta fiind preţul pentru toţi consumatorii, casnici sau comerciali.
„Noi sunt într-o industrie care exploatează resurse fosile limitate. Investim în mod continuu şi în zone din ce în ce mai dificile, mult mai adânci, cu provocări tehnice tot mai mari. Este nevoie de sume din ce în ce mai mari, riscurile sunt din ce în ce mai mari. Am hotărât însă că nu este prudent şi rezonabil să avem preţuri stabilite pe cerere şi ofertă, nu e prudent şi rezonabil să investim în explorare şi producţie, pentru că unii furnizori ar avea probleme. Noi suntem însă maratonişti şi o să livrăm ce se aşteaptă de la noi.”
Cei mai mari furnizori de gaze naturale din România sunt E.ON (Germania) şi Engie (Franţa), companii cu afaceri individuale de peste 1 miliard de euro. În timp ce nemţii acoperă partea de nord a ţării, francezii au sudul cu Bucureştiul.
Rotar a mai precizat că aceasta nu este prima dată când preţul gazului a fost stabilit pornind de la alte considerente decât cele stabilite de piaţă.
„Avem predictibilitate şi stabilitate în materie de preţuri la trei ani de zile. N-am auzit ca marii furnizori să fi intrat pe pierdere.“ Mai departe, reprezentantul Romgaz a spus că sunt de fapt mai mulţi câştigători ai plafonării preţului la gaze, industria chimică fiind unul dintre ei. În această industrie, gazul este materie primă şi cea mai importantă categorie de cost.
„Câştigă din OUG 114 furnizorii, pe termen scurt clienţii, cei care nu au investit în modernizare retehnologizare şi care acum au o materie ieftină la dispoziţie, cei care nu au investit în modernizare şi care vor vinde produsele lor finit la preţuri internaţionale. O să câştige foarte mulţi oameni. Se pune însă problema cât de repede va creşte cererea. E posibil ca cererea să crească foarte repede, cu un nivel semnificativ. Dacă adăugăm şi o mică descreştere a producţiei interne, e posibil ca ceea ce discutăm vara, noţiuni de genul hub regional sau securitate, să fie puse în pericol.”
Rotar a mai amintit un lucru, şi anume faptul că veniturile suplimentare obţinute de producătorii de gaze din dereglementarea preţului sunt taxate, destinaţia iniţială a sumelor fiind protejarea consumatorilor vulnerabili. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum, România neavând o legislaţie de sprijinire a acestei categorii de consumatori.
Reprezentantul Romgaz a spus însă firma îşi va continua investiţiile şi că producţia nu va fi mai mică decât cea din 2018.
