Alimentele determina mai rar crize de astm bronsic la pacientii alergici. Studiile referitoare la rolul dietei sunt controversate iar datele insuficiente pentru sustinerea ipotezei implicarii reactiilor alergice alimentare in declansarea astmului bronsic.
Substantele conservante (aditivii) de tipul tartrazinei, metabisulfitului din bauturi (sucuri, vin, sosuri) sau glutamatul sodic din preparatele culinare chinezesti, pot fi factori declansatori ai crizelor de astm.
Mecanismele prin care alimentele pot precipita o criza de astm bronsic sunt fie mediate de imunoglobulinele IgE, fie datorate intolerantei chimice iar reactiile pot fi uneori dramatice. Alimentele ca nucile, pestele, molustele, laptele, ouale si arahide, produc bronhospasm via mecanism IgE la persoanele sensibilizate. Reactiile apar cel mai frecvent in primele minute de la ingestie mergand pana la soc anafilactic. Testele cutanate la aceste alimente vor fi pozitive.
Coexistenta unui astm instabil si alergia la arahide este in mod particular periculoasa citandu-se cazuri letale.
Dieta in tratamentul astmului este necesara numai in cazurile in care s-a demonstrat sensibilitatea la alimente sau aditivi alimentari se afirma in "Asthma Management Handbook"-2002, Australia.Un studiu actual privind astmul si dieta, citat de "National Asthma Campaign" este condus de Dr.Graham Devereux si colaboratorii sai. Sunt urmarite efectele dietei materne in timpul sarcinii asupra sistemului respirator si imunitatii la copii si implicit reactiile alergice respectiv declansarea astmului.
Echipa de medici de la Universitatea Aberdeen condusa de Dr.Graham Devereux a demonstrat pana acum ca ingestia in doze mari de vitamina E in timpul sarcinii scade sensibilitatea copiilor la alergeni(substante care determina reactii alergice) ca si ingestia unor tipuri de ulei de peste, din semintele de rapita sau soia, intr-un studiu aflat concomitent in plina desfasurare. Rezultatele obtinute ar putea oferi solutii pentru o dieta sanatoasa in timpul sarcinii sau a tinerelor mame, cu efecte pozitive in prevenirea astmului bronsic.
Rezultate semnificative ale altui studiu privind implicarea dietei in declansarea reactiilor alergice si astmului chiar, au fost comunicate la a 60-aniversare a Academiei Americane de Alergie, Astm si Imunologie (American Academy of Allergy, Asthma & Immunology).
Dr.Clare S. Murray si colegii din Marea Britanie au urmarit dieta la copii cu varsta intre 3-5 ani, impartIti in doua categorii, cei cu teren atopic si antecedente de "wheezing"(respiratie suieratoare) si cei care nu au prezentat vreodata wheezing si respectiv fara teren atopic.
Ei au observat ca ingestia zilnica de grasimi polinesaturate este semnificativ mai mare la copiii cu teren atopic. In concluzie, cantitati mari de grasimi polinesaturate, la copii cu teren atopic, ar putea sa creasca sinteza de prostaglandine E, implicate in reactiile alergice si respectiv in fiziopatologia astmului.
Asocierea dintre astm si refluxul gastroesofagian (RGE sau GERD in literatura engleza)a fost semnalata in urma catorva studii, atat la copil, cat si la adult. Simptomele ca senzatia de arsura retrosternala, varsaturi sau regurgitatii dupa ingestia de alimente datorita ascensionarii sucului gastric acid in esofagul inferior, sunt prezente la 89% dintre pacientii cu astm, affirma Academia Americana de Alergie, Astm si Imunologie.
Simptomele caracteristice tabloului de astm apar foarte frecvent dupa ingestia alimentelor la pacientii care au asociat reflux gastroesofagian si astm bronsic.
Dr. Sandra M. Gawchik, profesor asociat al catedrei de Pediatrie de la Universitatea Thomas Jefferson din Philadelphia affirma ca tratamenul refluxului gastroesofagian este de multe ori benefic in controlul simptomelor astmului bronsic.
Recomandarile includ retinerea de a manca cu 3-4 ore inainte de culcare, evitarea alimentelor bogate in grasimi si bauturilor ca ceai sau cafea impreuna cu administrarea de medicamente prochinetice, antiacide si antisecretorii. Bolnavii ar trebui sa informeze medicii daca prezinta frecvent arsuri gastrice sau alte simptome de reflux gastro-esofagian pentru ca nu toti medicii ii vor intreba.
In Romania, un studiu urmarind aceeasi asociere semnalata mai sus, a fost comunicat la Consfatuirea Nationala de Pediatrie - Iasi- 2000.
Cercetarile au fost conduse de catre un grup de specialisti din cadrul Clinicii III Pediatrie (Prof. Dr. D. Moraru) si Serviciul de Radiologie -Spitalul Clinic de Copii "Sf. Maria", Iasi.
Studiul " Refluxul gastroesofagian si astmul bronsic la copil" a avut drept obiective estimarea asocierii reale dintre astmul bronsic si RGE, particularitatile de manifestare clinica si strategii terapeutice individuale. Rezultatele obtinute dupa cercetarea printr-un protocol complet privind gradul de severitate a astmului bronsic, evidentierea RGE, evolutia sub tratament, au relevat asocierea astmului bronsic cu RGE in 32% cazuri iar evolutia sub tratament specific antiastmatic, dar si prochinetic a fost favorabila.
Desi studiile clinice asupra rolului dietei in declansarea astmului nu sunt numeroase, ele demonstreaza o implicare de mai mica importanta, in proportie de 5% in etiologia astmului. Persoanele cu teren atopic, prin evitarea alimentelor incriminate in declansarea reactiilor alergice, vor putea preveni eventualele crize de astm bronsic.
Tratamentul corespunzator al refluxului gastroesofagian si masurile generale, au un efect dovedit benefic la bolnavii care au asociat concomitent astm bronsic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
